Care-s micile tale plăceri nevinovate?

Nu știu exact ce mi-a pus capac:

Oare să fie ciugulitul din prunele copiilor sau gurile de bere din berea desfăcută de pe biroul Celeilalte Jumătăți?

Sau: amândouă consumate cam în același timp?

 

Cum am ajuns să vă scriu despre lucruri atât de neimportante? Ohooo, stați să vedeți unde-i importanța.

Adevărata întrebare este: Cum am ajuns eu să combin prune cu bere, când de fapt sunt băutoare de vin și consumatoare de salate? Fructele nu prea au ce căuta în stomacul meu.

Nu judecați. Fiecare cu viciile lui.

Întâi, prioritățile:

Asta pentru că printre prioritățile mele se află pe rând: copiii, căminul, soțul, proiectele – adică responsabilitățile de acolo – familia prelungită, apoi mai intervin câteva chestii ușor insignifiante, după care, undeva în capul listei de lucruri mai puțin importante mă aflu și eu.

Așa procedăm multe dintre noi. Spun multe, da? În nici un caz nu toate.

Deci:

  1. Nu fi ca mine
  2. Dacă te bați cu pumnul în piept că te prioritizezi, fii sigură că nu te păcălești. Pune-ți câteva întrebări de bun simt:

Ia deschide frigiderul și servește-te cu un pahar de vin. Găsești sau apuci tot berea soțului. Măcar un Strongbow … ceva care să spele rușinea? Tot nimic? Dar căpșuni cu frișcă? Ups! Asta-i din altă viață :)))). Dar parcă ….ar mai merge 🙂.

Ia deschide dulapul de încălțăminte și numără: câte încălțări are copilul și câte ai tu?

Lasă că lui îi trebuie, iar ție nu prea.

Sinceritatea e singura monedă de conversie acceptată aici, da?

Câte opționale face copilul? si … Când ai luat tu masa în oraș cu fetele, ultima dată?

Deci da, eu sunt omul care nu se prioritizează decât în caz de “Doamne Ferește”, vorba lu’mama:

  • Că Doamne’ fereste, vine concediul și n-ai și tu un costum de baie decât ăla de acu’ 5 ani.
  • Doamne ferește, ai musafiri și n-ai un vin bun în casă!

O daaaaa. Doamne ajută de cât mai multi musafiri, ca sa vina si vinul!! Asta-i vorba mea, nu a mamei :)))).

 

Nu-mi explic nici acum cum găsesc bani pentru orice ar avea nevoie copiii, inclusiv pentru sisteme de învățământ private, stomatolog, homeopați de top – că doar nu ne jucăm cu sănătatea copiilor! Pff! – iar eu umblu cu:

  • “Las’ că merge și așa.
  • Hai să treacă și luna aceasta cu reduceri; că uite, copiii aveau musai nevoie de încă 5 tricouri, Fina Balerină de încă o pereche de balerini, geaca, salopeta asta va veni turnată în concediu.”

Stoooop!!!

Jur. Aproape că sunt o cauză pierdută.

 

Voiam o pălărie de soare pentru același concediu în care mândra mea va fi îmbrăcată ultimul răcnet, însă am găsit motivul perfect pentru a nu o lua: trebuia să ajung în altă parte fix atunci.

 

După ce am început să mă cunosc mi-am dat seama de tiparele prin care mă păcălesc singură.

Dacă era orice altceva pentru copil: o șosetă, un opțional, un stomatolog aș fi intrat și aș fi analizat problema.

Mai mult ca sigur aș fi scos portofelul.

Cam unde mi-ar zbura mintea, dacă mi-ar zbura …

  • Aș savura cocktailuri la prânz;
  • Iubesc vinul seara – o sticlă împărțită la doi;
  • Ador să citesc;
  • Ador să visez cu ochii deschiși;

…doar timp și/sau bani să am.

Aceasta-i scuza omniprezentă, însă, pentru ei găsesc mereu, atât bani cât și timp??

Cum? De ce îmi prioritizez atât de greu mici plăceri nevinovate?

Începusem să fac asta prin acele cocktailuri, vinuri, restaurante și concedii alese pe sprânceană, însă toate au sfârșit brutal când au apărut doi copii, unul după altul.

 

Statistica de la vin:

Aseară eram la vin cu încă două prietene, așa că ne-am permis sinceritatea de a răspunde liber la aceasta întrebare:

Pe ce loc te așezi când vine vorba despre simple plăceri nevinovate?

 

Ele mi-au recunoscut că nu s-au neglijat niciodată în fața copilului, pe motivul mentalității că pantofii aceștia superbi, mânca-i-ar mama de frumoși, dacă ar fi în garderoba lor, ci nu în vitrina aceea, ar aduce vreo gaură semnificativă în micile plăceri ale copilului.

Pe una dintre ele o cred 100%, pe cealaltă însă, 80%. Oricum eu sunt in alta parte a statisticii, foarte departe de ele.

 

Care-s – sau care erau – micile tale plăceri nevinovate?

De câte ori iei o sticlă de vin de pe raft, un cocktail, raport la numărul de kilograme de fructe din frapieră?

Mă scuzați. Voiam să spun … fructieră? O greșeală nevinovată. I se poate întâmpla oricui.

 

PS: în articolul acesta, doar arunc întrebarea, adică provocarea. În următoarele voi încerca să adaug continuarea pe măsura ștachetei ridicate.

PS2: sper că toată lumea SUNTEM de acord, ca niște oameni maturi și citiți, că un concediu alături de copii nu prea se compară cu un concediu fără copii. Nu neg importanța amândurora. Io doar subliniez diferențele colosale.

Sursa poza