Bărbații, deci și tații, se înțeleg din priviri

Copiii mei încă suferă pe motiv de iarnă uscată. Nu prea au înțeles ei care-i treaba cu încălzirea globală sau probabil că nu le pasă. Tot ce știu este că iarna aceasta nu au fost decât o singură dată pe derdeluș, adică acum vreo două săptămâni în urmă.

Mai exact, doar Marele Blond a profitat de câteva ore pe pârtia mult visată și așteptată. Fina Balerina a chiulit, stând acasă cu mami.

Însă acele ore au fost memorabile pentru Jumatatea Mea Mai Buna, care a venit acasa cu o snoava memorabila.

Cum se comportă doamnele și domnii pe pârția copilăriei – doar unii, deci să nu generalizăm :)?

Așadar,

într-o seară înzăpezită, într-un București întotdeauna nepregătit pentru oricât de subțire ar fi stratul, un tata și un fiu se jucau pe derdeluș.

Era prima zăpadă care se adunase într-un strat frumușel, dupa cum spuneam mai sus, cu două sâmbete în urmă. Cei doi bărbați ai familiei, unul de 5 și altul de 35, profitau maximum.

Amândoi erau mega fericiți. S-au bătut cu bulgări, s-au udat până la maiou și la șosete. Au făcut îngerași în zăpadă, s-au dat cu sania pe derdeluș.

Au stat până s-a înserat și după

Alături de ei s-au mai lipit încă doi tați cu alți patru copii, care la fel ca și ai mei, își manifestau bucuria de a fi pe derdeluș.

Era o nebunie de zâmbete, iar frigul care începuse să pătrundă până la oase, nici ca era băgat în seamă de cei 8 protagoniști.

Dintr-o dată, ca de nicăieri, se aud două voci blânde dar ferme:

“Haideți acasăăăă!”

Cei doi bărbați străini se uitau plini de nedumerire unul la celălalt. După nici două secunde, aceștia își reiau activitatea alături de juniori.

Însă vocile revin, mai ferme, cu un mesaj mai clar:

“Gata! Încă o dată și mergem.”

Apar două siluete. Erau chiar ele, mamele.

Cei doi tați au înțeles: E groasă!

Așa că au afișat moaca Motanului Încălțat din Shrek, ca ultimă încercare de a câștiga bătălia.

Însă figurile feminine nu au observat acele detalii de pe chipurile nedumerite. Nu s-au lăsat înduplecate. Pe bună dreptate, nu?

Acestea erau faptele pe care Jumătatea Mea Mai Bună mi le relata în seara aceea, printre hohote de râs și suspine.

El susține că m-a recunoscut imediat “după vorbă, după port”.

Fericit că luase o decizie minunată, lăsându-mă acasă, le-a oferit celor doi parteneri de derdelus de până atunci acea privire:

“Dragi confrați, data viitoare, veniți singuri! Ie-te-te ca mine.”

PS: recunosc faptul că am o mare problema iarna: Mă regăsesc mereu cu aceeași speranța în suflet și minte: Mai e mult până vine vara???

Vouă vă place “pe derdeluș”?

Haide mai, serios?

Cam cât de tare?

Sursa poza