descriere categorie csi

De unde vine, domnule, inspiratia barbatilor cand aleg un cadou pentru noi?

Numarul noii mele masini vechi (noua pentru ca abia mi-am achizitionat-o, veche pentru ca e la mana a treia) detine cel mai tare amanunt feminin pe care il putea oferi cineva. Cred ca masinuta aceasta draguta nu s-a simtit vreodata mai bine ca acum pentru ca, tineti-va bine, are numarul SUN. Adica soare. Acum, ia uitati-va putin afara. Exact!

Inspiratie cat cuprinde. Aproape ca inteleg de ce barbatii mai dau si chix in alegerea cadoului.  

Azi e Valentine’s Day. Sper sa nu para prea oldies ceea ce urmeaza sa spun, decat daca e in formula „oldies but goldies”.

Azi ma bucur ca am 35 de ani, ci nu 25 sau mai putin, pentru un motiv foarte special si usor indecent. Shhh. Ce bine ca nu mai trebuie sa trec prin emotiile: Oare ce cadou o sa imi faca? Sa ii spun? Sa ii dau un indiciu? Nu pot! E imperativ sa vina de la el! Ah, dar cat as vrea sa fie macar putin mai inspirat decat anul trecut. Cum sa fac? Oare unde era numarul de telefon al mediumului aluia dubios cu turban? Dar stai. Cred ca e foarte ocupat intr-o zi ca aceasta! 

S-a terminat, oameni buni! Teama mea insa, nu era degeaba. Iubitul meu nu a stiut vreodata sa gaseasca un cadou … normal. Am primit, pe rand, inimioare, pisicute, apropo de Valentine’s Day si chiar un aparat de epilat. Pe bune?! De ce ai face cadou iubite tale, de care esti mega indragostit, un aparat de epilat? Si oare daca te gandesti sa ii oferi si o felicitare, ce mesaj scrii:„Eu voi fi mereu langa tine sa iti tin de cald?”. Cica a fost inspirat de o reclama. Am vazut si eu acea reclama. Sunt sigura ca a fost facuta de un barbat.

Cateva cuvinte despre el si, probabil, despre multi barbati, in general:

Iubitul meu, cealalta jumatate mai buna a acestui cuplu, desi indragostit declarat inca din primele clipe, cand m-a zarit in curtea liceului, acum peste o mie de ani, este, in cele din urma, un barbat.

Romantismul este aproape inexistent in acea latura a cuplului nostru. Spontaneitatea i se pare galagioasa. Nu pricepe aproape niciodata ce e schimbat la mine, in rarele ocazii cand mai apuc si eu sa merg la cosmetica. Maximum, observa cand ma epilez. In rest, totul e o enigma.

Nu imi cumpara flori pentru ca i se pare cel mai prost obicei de a cheltui bani. Florile se usuca! Nu intelege de ce cineva ar cheltui orice suma pentru ceva care rezista doar cateva zile. Insa mi-a cumparat odata un ghiveci … cu rozmarin. Inca-l am. El il foloseste. Eu il ud. Echilibru sa fie, ca in rest ne descurcam.

Insa la fel ca multi alti barbati romani, bravi, cu tiglele aranjate frumos pe casa, rezista cu stoicism in fata tuturor provocarilor pe care i le ridic la fileu. Doar sunt femeie! Fac si eu ce pot. It is in my nature. Evident, si mie mi le ridica cineva la fileu: cei doi pui de om, cum nu exista altii pe lume. Cand ai asa o miza, joci!

Prin urmare, suntem un cuplu normal, cu o lunga istorie in spate, plina cu de toate, dar in special cu armonie, lucrul pentru care sunt sincer recunoscatoare.

Deci, haideti sa recunoastem: barbatii si femeile sunt de pe doua planete diferite. Exista toate detaliile in carte. Cum nu stiti cartea?* Trebuie sa gasim o modalitate perfecta pentru a transmite mesaje catre acest soft-masculin care nu are nici un program de decodificare. Oricat am cautat, nu am gasit. Insa solutia a venit chiar din directia celeilalte planete: Spune direct iubita. Ce iti doreste sufletelul?

Cea mai buna metoda de a primi un cadou normal din partea iubitului meu este mesajul subliminalo – direct:

Iubitu, ce mi-ar placea sa primesc de ziua mea un nou ecran la telefon. Nu intreba de ce, te rog! Evident ca iar l-am spart.

Sau: Iubitu, de CRACIUN, mi-ar placea sa primesc fusta ACEASTA (nu conteaza culoarea; mai rau ii deruteaza; eliminati detaliile inutile), pe care o cumperi de la magazinul ACESTA, marimea ACEASTA.

Dupa cum spuneam: mesaj subliminalo-direct

Noi, femeile, stim intotdeauna ce sa le cumparam. Chiar daca nu stim, facem tot posibilul sa aflam. Facem research pe internet, intrebam prietenii, il intrebam pe el mai pe ocolite. Noi aflam. Ei? Pfff. Planete diferite!

Prin urmare, daca nu ai apucat inca sa fii subliminalo-directa cu iubita tau jumatate, mai bine fii acum. Nu de alta, dar am vazut mai devreme niste reclame la o iguana intr-un pet-shop nou deschis si alta la o excursie romantica la pescuit … la copca. Nu risca. Intra in rolul de femeie.

PS: Cat despre mine, anul acesta, am fost luata prin surprindere. Eu astept 1 Martie.

Sursa poza: Andrei Papuc, un artist pe care l-am descoperit recent pe Instagram si care a facut parte din paleta inspiratiei mele de astazi

Multumesc, Andrei!

*Barbatii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus – Dr. John Grey

Barbatii sensibili se cunosc de mici

Iar noi, femeile, punem mare pret pe aceia dintre reprezentantii celeilalte tabere, care inteleg si vad cu adevarat fiinta deosebita din fata lor, stiu sa se bucure de prezenta diafana, stiu sa astepte chiar si atunci cand aceasta se pregateste sa iasa la piata sau stiu sa ofere imbratisari calde … asa ca Olaf.

In cazul acesta, o spun cu imens de mare mandrie de mama de baietoi, blond cu ochii negri pe deasupra, ca detin un exemplar care ar putea sa intre in aceasta categorie. Sub sfanta mea obladuire, cu putin noroc din partea sortii si un strop de sansa din societatea scumpa si draga, ma astept sa fiu si mai mandra peste cativa ani.

Barbatii sensibili si filmele … de desene animate

Marele blond de 4.1 ani este imediat sensibilizat de filmele de desene animate.

A plans la Regatul de Gheata cand Ana s-a transformat in statueta de gheata, la Minionii, dar nu-mi mai aduc aminte exact momentul.  Ultimul moment sensibil s-a petrecut la Brave, cand regina urma sa se transforme pentru totdeauna in urs.

Dintr-o data, barbia a inceput sa tremure, iar gurita perfecta, usor intredeschisa, si-a lasat marginile in jos. A inceput sa se joace nervos cu un degetel, iar o lacrima i-a tasnit pe obraz. Tata-su mi-a observat atentia si si-a indreptat privirea spre el. Si el la randul sau, barbat sensibil, s-a lasat imediat impresionat de sentimentalismul fiului si i-a luat usor manuta in mana lui parinteasca plina de invataturi. In momentul acela, superbul blondin si-a dat drumul lacrimilor.

Dar stai! Regina a revenit la viata si blestemul a fost invins! Ieeei. Sa vezi ce bucurie s-a inchistat pe obrajii rosii ai micului pui.

Sensibilitatea lui vine din empatia pe care simt ca o detine in doze considerabile. Daca esti curioasa, citeste articolul asta si ai sa intelegi exact ce poate sa faca un copil de doar 4 ani: Tactica si strategie la doar 4 ani si un biet parinte fara aparare,

Un spectacol de o sensibilitate rara.

Nu stiu cat empatizam eu la 4 ani, dar el sigur are o latura sensibila pe acolo.

Sursa poza

Dupa Craciun, munti de jucarii mi-au invadat casa

Stiu ca formula corecta ar fi: munti de jucarii “NE-AU invadat casa”. Dar, in momentul de fata, imi vine sa ignor regulile din cartile de parenting. E casa mea! Eu sunt femeia, mama, sexul frumos din acest apartament cu 3 camere, mobilat cu gust dar, in cel mai simplu mod cu putinta, asa incat nici un colt sa nu prezinte pericol pentru cele 2 minuni iubite.

Mos Craciun, ce mi-ai facut?

Eu am ales canapeaua asortata cu dressingul, dar si cu draperia si pernutele. Tot eu am purtat discutii cu celalalt parinte, zile intregi, întru convingerea acestuia ca un pat din fier forjat este “ceea ce ne dorim”.

Si iata casa visurilor mele aranjata asa cum m-am priceput eu mai bine.

Insa dupa Craciunul acesta, casa s-a remobilat dupa gustul altora si dupa noile tendinte toamna – iarna afisate in magazinele de jucarii.

Dragi cetateni care inca nu aveti copii, ati intrat vreodata intr-un magazin de jucarii? Poate macar ati trecut pe langa vreunul. Ati vazut cate culori sunt acolo? Dupa mine, nu prea exista noima cromatica, dar in fine, poate o fi doar oboseala ochilor mei de la privit curcubeul intins pe un covor MONOCROMATIC. Acum imaginati-va, va rog, acele rafturi frumos aranjate, pe jos. Rafturi goale – Podea plina. Asta-i imaginea. O vedeti? Perfect! Asa va arata si la voi. Credeti-ma, oricata putere credeti acum ca detineti, va inselati amarnic. Teribil! O buza tremuranda, o voce tanguitoare, o manuta grasuna pe piciorul tau hotarat vor fi suficiente pentru orice transformare.

Inainte de Craciun, m-am confruntat cu intrebarea venita din partea rudelor si a prietenilor apropiati: “Ce vor copiii de la Mosul?”, dar si: “Tu cam ce ai vrea sa primeasca?”, intrebari pentru care le multumesc. Dupa ce am obtinut insight-ul copiilor, l-am adaptat curiosilor – masini mici, papusi mici, carti mici si subtiri si mai ales tot felul de alte jucarii cat mai mici. Din pacate, ultima parte din exprimarea mea nu s-a inteles foarte bine.

Comunicare proasta mai ceva ca la Guvern

Prin urmare, munti de jucarii, foarte frumoase si interesante de altfel, s-au pogorat in tot spatiul apartamentului nostru, care masoara putin peste 70 de metri.

De la o masina mica, am ajuns sa avem si o autostrada suspendata.

De la o papusica mica, am ajuns sa avem inclusiv o plasticarie imensa care imita habitaclul unei sirene. Partea cea mai tare e ca intreaga jucarie ofera posibilitatea copilului de a introduce apa printr-un orificiu si a obtine tot felul de efecte. Superba mandra (5.8 ani) e in extaz. Insa ma gandesc cu groaza la momentul in care barbatoiul meu blond (4,1 ani), va dori sa faca un simplu experiment. Oare in cat timp se poate usca un covor pufos cu uscatorul de par?

Ce ma fascineaza si mai tare este faptul ca cei 2 copii ai acestei familii suficient de numeroasa, inca nu au intrat la scoala, dar au o mai multe carti in biblioteca decat mine. Si cand o spun, o spun cu mare invidie.

Nu zic, nu-s o cititoare inraita. Biblioteca noastra cuprinde carti pe care le-am tot citit de-a lungul timpului si pe care le mai iau la rasfoit. Am cateva. Am ce sa recomand. Insa locul de depozitare al cartilor copiilor este mai mare. Mai mult de atat, fiecare carte a fost citit de cel putin 10 ori. Hm, deci am citit mai mult de 4 carti anul trecut! Adica, si “Cartea Junglei”, si “Pinocchio” intra la literatura, nu? Bine.

Jocuri

Avem munti de jocuri. Multe au fost doar deschise si primite admirativ cu “OOOOO! Ce-i asta? Zar? UUUUUU!” dupa care inchise. Pe langa acestea, mai sunt si cele de contact, cum ar fi Air Hockey (pe care vi-l recomand sincer pentru ca e de mare efect pentru copii – 30 de lei de la Jumbo) si care nu pot fi stranse pentru ca nu mai intra in cutii. Prin urmare acestea sunt aruncate, iar jucariile depozitate in forma lor marita.

Cutia poate fi foarte inselatoare. Ati observat? Chiar daca aceasta iti transmite “Ce draguuuut. E un joc mititel”, dupa ce o deschizi, e alta poveste. Studiezi pomelnicul de instructiuni, pui in aplicare toata matematica pe care ai reusit sa o acumulezi pana acum si vezi (cu groaza, uneori) ce iti iese: MAZEL TOV! E o autostrada suspendata mai dotata decat orice avem noi in Romania!

Acum sa te vad. Nu-ti vine sa o mai strangi pentru ca iti va lua iar 20 de minute sa o refaci cand copilul va vrea sa se joace din nou cu ea. Asa ca va ajunge si ea la perete, intr-un colt, alaturi de bucataria din plastic, patutul din lemn al papusii, caruciorul de servire pentru ceai, cutia roz care se transforma si in covoras, si sa nu uitam caruciorul papusii care trebuie sa fie cat mai mare sau Mickey Mouse cat un copil de 4 ani (de ce nu l-ati luat pe cel de buzunaaaaaar?!?!@#$$%%^^&).

Catre magazinele detinatoare de munti de jucarii:

Eu sunt omul acela care asteapta reducerile mai ceva ca salariul! De aceea spun, daca detii un magazin de jucarii, sa stii ca nu reducerile vor aduce cetateni acolo.

Din pacate nu am cum sa te sfatuiesc. Eu ma feresc destul de mult. Sunt in stare sa ocolesc 20 de minute doar-doar sa nu dau nas in nas cu rafturile multicolore.

Dragi parinti, nu stiu cum este la voi in casa, dar presimt ca indiferent de spatiul de care dispuneti, tot este insuficient.

Si uite cum se face dezordine, ca sa continui putin ultimul articol: Despre obsesia curateniei la femeie si la mame. 

Daca ai reusit sa deslusesti ordinea in tot haosul din universul unui copil prescolar, le poti face pe toate. Dar pentru asta trebuie sa fii Mamica organizata aka Elena Santos. Doamna Santos, aveti vreun sfat pentru MameNebune?

Jur. Meriti tot respectul tau si al meu. Sunt fanul tau.

Acum, la masaj cu tine. Meriti!

Ai pauza pana la Paste!

 

Sursa poza

Cele mai usoare retete nebune, din bucataria mea

Si cand spun retete nebune, ma refer la faptul ca sunt nebun de rapide, nu necesita amestecat continuu, supravegheat, descantat, asa cum necesita altele care ma panicheaza pe mine. Retetele includ: mamaliga noastra romaneasca, conserve, dar si *fulgi de drojdie inactiva si *seminte de canepa. Timpul de preparare, chiar daca dureaza uneori mai mult de 10 minute, include si fiertul legumelor, langa care nu trebuie sa stai. Prefer sa pun ceva la fiert si apoi sa ma ocup de copii. Retetele acestea iti permit.

Le stii, dar poate le-ai uitat. Eu le reamintesc. Mai mult, adaug si modificarile pe care le-am vazut necesare, pentru o masa mai sanatoasa.

  1. Salata de ton

Se amesteca 2 sau 3 conserve de ton si 1 conserva mare de porumb. Langa, adaug cus-cus cu putin unt. Pam-Pam

Puteti inlocui cus-cusul cu alte garnituri cum ar fi o punga de legume congelate facute in tigaie, sau quinoa fiarta in apa.

  1. Retete nebune cu mamaliga

Cea mai simpla si cea mai romaneasca reteta este mamaliga cu branza. Uneori mai adaug si un ou fiert in apa. Adica la propriu; sparg un ou in apa fierbinte si il las sa se inchega putin. Este o buna alternativa la oul prajit.

Mamaliguta este un aliment apreciat la noi acasa, mai ales daca este mai moale. Merge foarte frumos si langa un peste facut rapid pe gratarul de bucatarie – eu folosesc unul din teflon.

  1. Salata orientala

Revin cu copiii de la gradi si pun pe foc cartofii si ouale. Cat timp se fierb acestea, ma ocup de cele doua minuni – spalat pe maini, schimbat, etc.

Revin in bucatarie, si asamblez salata: cartofii si ouale fierte, o ceapa maruntita, ulei de maslie, masline, sare, *seminte de canepa si *fulgi de drojdie inactiva.

  1. Salata de cartofi cu smantana

Pun cartofii la fiert, ii scot cand consider ca sunt ok, ii las putin sa se raceasca si adaug smantana. Peste tot, mai pun si fulgi de drojdie inactiva. Nu te asteptai la asta, nu? J

  1. Retete nebune de impresionat – Somon la gratar cu brocoli

Daca vrei sa impresionezi, atunci trebuie sa faci si ceva cumparaturi mai ok. Important este sa stii care-i ziua in care se aduce peste la supermarketul cel mai apropiat sau la pescaria din colt. Cumperi rondele de somon si brocoli.

Fierbi brocoli. Eu prefer sa il fierb la abur, intr-o sita speciala din fier, pe care am cumparat-o de la Ikea cu fabuloasa suma de 15 lei. Pestele se asaza frumos pe gratar dupa ce l-ai uns cu mirodeniile pe care le gasesti prin casa. Acum, nu prea mai merge sa faci pasi prin casa. Acesta se face destul de repede si risti sa il arzi. Evident ca eu am reusit sa ating aceasta performanta. Langa, mai fac si un piure de cartofi. Creata mea cea dulce (5.8 ani) nu prea e prietena cu brocoli. In schimb superbul blondin (4.1 ani) il devoreaza pe tot.

Deasupra brocoli, piure si peste, eu adaug intotdeauna *fulgii de drojdie.

  1. Am lasat la final ce-i mai bun – Tapioca 🙂

Acum vin cu ceva foarte de Mame Nebune. Oare ati auzit de ea?

Pui la fiert trei linguri de tapioca: 5 masuri de apa si 1 de tapioca. Le lasi sa se fiarba pana compozitia devine transparenta. Adaugi un pahar de fructe de padure proaspete sau congelate. Mai poti inlocui si cu alte pireuri de fructe sau roscove (un aliment care inlocuieste cu mare succes pudra de cacao), in functie de preferintele voastre.

Copiii mei mananca uneori doar tapioca simpla. Inainte o faceam in lapte si mancam inclusiv noi, parintii. Era ok la gust. In timp, amandoi copiii ne-au cerut sa o facem in apa (asa mananca la gradi). Prin urmare le-o fac doar lor, in apa. Ei o adora. Noi nu 🙂

 

Merita sa gustati atat fulgii de drojdie cat si semintele de canepa.

*Fulgii de drojdie inactiva au un gust usor acidulat. Eu ii adaug in tocanite, ciorbe, salate, legume fierte, carne.

*Semintele de canepa au un gust usor dulceag. Il ador in supa crema de ciuperci. Acolo se stinge usor si da o aroma deosebita. Pffff. Am vorbit ca un bucatar, ceea ce nu sunt.

Daca aveti vreun fel de mancare din aceeasi gama, va rog sa nu fiti zgarcite. Share-uiti J

La final, pentru a nu lasa vreo impresie prea gresita legat de capacitatile mele in bucatarie, pe care le recunosc din start a fi limitate, va indemn cu respect sa va uitati si peste Una dintre cele mai complicate retete nebune din bucataria mea

Sursa poza

Ciocolata si feminitatea

Scriam un text pentru un proiect foarte drag mie si mi-am dat seama ca amprenta mea se vede pana si in căciuliţele diacriticelor pe care am incetat de ceva sa le mai adaug. Era vorba despre feminitate.

Feminitatea este cea mai profunda forma a identitatii sexului frumos

Daca ne atribuim prea multe roluri in acelasi timp cu singura motivatie “ca trebuie”, ne pierdem si devenim actori care afiseaza mastile invatate si preluate din familie si societate.

In viata oricaruia dintre noi apar si momente in care e nevoie sa fim mai puternice, mai active, mai prezente in activitatea de zi cu zi. Dar daca acel simplu moment dureaza deja de luni sau chiar ani, atunci e posibil sa apara blocaje.

Pe scurt, ne conformam.

Ne atribuim rolul de mama dar si de tata, de bunici, de invatatori, de clovni, de bucatari, de soferi, de lider dar si de angajat docil care se confrunta cu o situatie de criza (tantruuuuum).

As propune sa inlocuim conformisul cu consumerismul. Adica sa introducem un moment dulce ca ciocolata. Si ce sa facem in acel moment? Pai ne autoinvitam macar 5 minute, IN FIECARE ZI, la o gura de cafea sorbita in liniste, ne cumparam un buchet de flori pentru vaza care nu a mai fost folosita de la ziua noastra de nastere, ne plimbam in aerul rece al iernii, sunam cel mai bun prieten-clovn din anturajul apropiat.

In primul rand trebuie sa fie ceva care sa ne activeze latura noastra feminina, adica sensibilitatea.

De prea multe ori ma trezesc fiind prea dura sau transanta. Daca uneori este bine in business, alteori, in familie, este prea mult.

Sursa poza

Din capitolul: perle memorabile de-ale copiilor

Sunt cateva momente care au ramas intiparite in folclorul familiei noastre. Mai jos le-am enumerat doar pe acelea care au necesitat, inclusiv din partea noastra, o reflectie serioasa pana sa intelegem exact la ce se refereau cei doi strumfi. Pentru acestea, am creat un capitol separat care se dezvolta de la an la an ca Fat Frumos: Perle Memorabile

Momente si perlele aferente

1. Blondul meu superb facea baita lui obisnuita. Pe vremea aceea avea cam 3.6 ani. Tata-su era langa el.

Copilul, pipaindu-se prin locuri la care ajunge usor fara haine pe el, spune: Tati, ce-i aici?

Tata-su putin blocat, dar manat dupa teoria pe care am adoptat-o amandoi cand am decis sa le spunem mereu adevarul si numai adevarul, raspunde: Tati, acolo ai un ou. De fapt ai doua, tati.

Nu mai apuca sa continue pentru ca vine raspunsul plin de uimire si satisfactie din partea celui mic: Uuuu! Tati sunt un cuib!

Perle Memorabile. Capitol 2

Intr-una dintre zile, mama vine catre mine plangandu-se de o durere puternica de masea. Ca o fiica saritoare ce sunt, m-am oferit sa trag cu ochiul dupa problema aparuta din senin. Ma tot uitam si nu vedeam ceea ce trebuia. Balerina cea dulce care avea atunci undeva la vreo 5 ani, se uita la noi.

Eu: Mama, nu vad nimic. Unde e problema – stanga … dreapta?

Mama: Mai pe stanga, mai pe dreapta, mai sus, mai jos. Uita-te te rog mai in fund.

Balerina cea fina, plina de uimire, ne spune: Mamaita, tie ti se vede poponetul prin gura? 

Perle Memorabile. Capitol 3

Era una dintre zilele acelea in care toate se strang, iar corpul oboseste si mintea se blocheaza. Imediat cum vad ca apare cealalta jumatate matura a cuplului, ii spun direct:

Eu: Iubitu, am nevoie de o jumatate de ora doar pentru mine. Te rog stai cu copiii pana fac eu o baie lunga.

El: OK.

Intru eu in baie cu planuri mari – lumina stinsa, doua lumanari, spuma in baie. Evident ca dupa vreo 5 sau maxim 5.30 minute, minunile familiei apar la usa baii. Cum noi nu avem incuietoare, acestia intra direct. Se uita stupefiati la mama-sa si la peisajul nocturn din jur. In cateva minute apare tatal care reuseste sa ii scoata din baie. De dupa usa, se aude vocea blondinului care pe atunci avea in jur la vreo 2 ani:

Tati, de ce doarme mami in baie?

 

Fetita unor foarte buni prieteni a aflat recent faptul ca mama-sa asteapta un nou membru al familiei. Superba fetita cu ochi albastri are putin peste 4.6 ani. Reactia ei initiala a fost una usor de anticipat, insa parintii au tot lucrat, iar ea a inteles faptul ca s-ar putea sa dea cu plus in continuare.

Discutie intre mama si fiica:

Mama: Mami, e baiat!

Copilul: Pfffiu!!! Nu trebuie sa ii dau pasarica roz. Ii cumperi una albastra! 🙂

 

Sursa foto

 

 

Ce sa fie: sarbatori fericite sau sarbatori linistite?

Iata ca ne aflam in perioada in care majoritatea dintre noi suntem cu lista de bifat in mana stanga si cu pixul in dreapta, intru obtinerea unor sarbatori fericite pe toate planurile.

La final de program domestic se trage linie si se calculeaza investitiile: cadou mama – tata, cadou pe la socri si restul familiei, hai sa bifam si o imbracaminte de Craciun, una speciala de Anul Nou si evident, toate serbarile copiilor, targurile speciale de sezon si ateliere tematice.

Traficul adevar graieste: suntem in cea mai aglomerata perioada a anului

Analizand sirul listelor zilnice, saptamanale si lunare, mi-am dat seama ca, de fapt, majoritatea mamelor detine liste in fiecare perioada a anului.

Ia sa facem un scurt calcul: lista cu ce trebuie facut de luni pana vineri si in special in weekend, cu defalcare pe dimineata/ pranz/ seara – cine duce copiii la gradi sau scoli inalte, cine preia copiii, cine ii duce la diverse activitati, ce cumparam pentru hrana sanatoasa sau ce hartie igientica, scutece, lapte praf si servetele umede si uscate s-au terminat si necesita investitia de rigoare si timp. Doua pagini dintr-o carte este bonusul suprem care de multe ori ramane neatins.

Desi exista liste dedicate fiecarei zile, decembrie e mai cu moţ

E super ca in ziua de Craciun totul e pus la punct iar evenimentele mirifice curg snur. Le observ mereu si ma minunez cum se leaga uneori. Serios. Lucrul acesta este de apreciat. Ma inclin fata de cei care reusesc, dar si fata de mine, daca reusesc.

De venit, sarbatorile vin mereu. Decembrie e aici. Totul se manifesta rapid. Singura sansa sa supravietuiesti este sa iti incepi lista de decembrie inca din octombrie sau cel tarziu noiembrie. Daca te inspira si Black Friday si te prinde cu un portofel mai gros, atunci ai sansa sa bifezi mai multe nopti dormite in ultima luna din an. Altfel te pregatesti cu bigudiuri pentru nervi consumati pe cozi, in trafic sau pe telefon.

… iar copiii sunt cei care ne zguduie putintel si ne trezesc la realitate, caci pentru ei, doar Mosul se agita. Nu tu

Vorbele pe care copiii, uneori, le sugereaza din priviri, ar putea suna astfel:

  • Mami, ce tot socotesti acum? Luna aceasta vine Mosul! 
  • Ce conteaza cat poarta mamaita la pantofi, tataitu la guler si matusa X, Y, Z in talie? 
  • Imi place baletul dar parca tot mai bine e sa stau acasa cu tine, decat sa fac o ora pe drum la dus si tot una la intors, in trafic. 
  • Ce-i acela Black Friday si de ce emotia coletelor a durat mai mult de 4 saptamani?

Noi suntem adulti si trebuie sa ne agitam pentru ca-i decembrie. Toate magazinele ne spun asta! Ne si place uneori. Sau ne si placea. Evident ca noi toti avem liste. Dar pentru ei, pentru copii, decembrie este mai mult despre zapada, care momentan nu mai cade si despre magia care se petrece sub brad. Pentru ei totul este despre sarbatori fericite.

Io doar zic: Sarbatori Fericite

Febra aceasta nu se duce cu paracetamol. Sistemul imunitar, oricat de potent ar fi, tot degeaba. Pana nu se rupe foaia cu Decembrie, totul e adrenalina.

Dar va dati seama daca am reusi sa trecem peste toate micile probleme si nu ne-ar mai interesa ca toate coletele intarzie, ca am ratat baletul, ca am ratat si atelierul de Craciun, ca nu a crescut cozonacul?

Lucrurile importante se asaza. Iar daca nu se asaza, poate ca asa trebuie sa fie.

PS: cred ca vorba “Sarbatori Linistite” e o inventie a adultilor, majoritatea parinti 🙂

Sursa poza

Traiasca umorul romanesc in familiile cu copii mici

Acum patru ani pe vremea aceasta, stateam cu picioarele pe o perna mare, pentru ca burta mea care statea sa plesneasca prezenta ceva riscuri. Dusesem pana aproape de final o a doua sarcina grea. Jumatatea celealta mai buna a cuplului hoinarea bezmetica prin oras dupa tot felul de lucruri absolut necesare.

Tiparul s-a pastrat mai multe luni dupa ce a aparut si cea de a doua minue. Cu doi copii mititei si dulci abia puteam sa ma misc la orice fel de magazin.

Prin urmare, el, saracul, incerca sa satisfaca intr-un procent cat mai mare nebuniile sotiei care se datorau parte de la hormoni, parte de la natura. Aproape zilnic avea o lista de cumparaturi care continea doar lucruri stringente dadatoare de oxigen pentru familie, in fapt, judecand cu mintea de acum, lucruri de care ne puteam lipsi foarte usor.

Unul dintre dialogurile presarate cu umorul romanesc specifice zonei mi-a ramas puternic intiparit in minte:

Eu: Cum sa nu gasesti ceai de barazburuci acri de padure dulce?!?!?!?! Nu puteai sa intrebi pe cineva din hiper-market? Cand apare si plafarul NON STOOOOP?

El: Iubita mea, eram singurul nebun care a stat in raionul de ceaiuri 15 minute. Aia de raspundeau la intrebari erau asaltati in raioanele de cosmetice si de tigăi de cârduri de femei. Barbatii se descurcau perfect in raionul de bere.

Mda.

Traiasca umorul romanesc.

Sursa foto

4 aplicatii pe care le astept cu infrigurare

A mea iubita jumatate este programator de profesie. Prin urmare asist mai mereu la discutii despre tot felul de aplicatii noi care par sa schimbe soarta omenirii, sau nu. Are dezvoltat un ochi critic extrem de activ. Nu vrei sa intri intr-o dezbatere cu el decat daca detii informatii bine documentate. Cu popriile-ti argumente te face KO pe un fir logic extrem de … programatoricesc.

Asa ca m-am gandit sa ii propun cateva aplicatii care ar avea potential in lumea femeilor cu copii mititei:

  1. O aplicatie care sa-mi ofere zilnic, timp de o saptamana, o idee pentru masa de seara. Dar nu orisicum. Cum probabil se gandeste si el cunoscand micile mele pasarele, vreau o aplicatie care sa-mi inregistreze cateva detalii importante, cum ar fi: ingrediente preferate in saptamana respectiva unde sa pot alege alimentele de sezon sau pur si simplu cele pe care stiu ca le am in frigider si risca sa se strice daca le mai tin mult; ce ingrediente nu pot include in saptamana respectiva, pentru ca exista vreo restrictie alimentara dubioasa.

Cum ar fi ca duminica la cumparaturi, sa introduci cateva alimente in aplicatie, iar aceasta sa iti propuna in fiecare zi a saptamanii urmatoare, varianta potrivita pentru masa?

Totul de preparat in maxim 30 de minute. Optiunea aceasta va fi presetata la mine. Daca tu vrei sa iti impresionezi oaspetii, poti sa presetezi 2 ore si 30 de minute. Bafta.

  1. Oare cum ar fi daca ar exista o aplicatie care sa iti masoare pulsul, ochii iesiti din orbite sau vibratia glandei de la gat si care sa detecteze faptul ca ai nevoie un piiiic de ajutor cand relationezi cu copiii obositi. Stii tu – momentele acelea mai putin frumoase. Si automat sa inceapa o voce cu texte motivationalo – senzorialo – auditivo – ceva:

“fii zennnn”;

“daca nu merge mai incearca odataaaam”;

“uite acolo un pereteeeeeem; da un pumn in eeeeel; nu in ala ca-i din ipsooooos; mai la dreapta putiiiiiiin e unul din betoooooonn; in ala, daaaam”;

“intotdeauna gandeste pozitiv si cauta solutiiiii: ti-a scazut glicemiaaaaaa; cumpara o ciocolataaaaam; ai magazin la 3 minute de tineeeeem”.

  1. O aplicatie care sa se activeze mereu la cumparaturi. Daca se intampla sa cumpar ceva care exista deja acasa sau de care nu am nevoie, atunci sa ma atentioneze: “nimeni nu mananca asa ceva; te rog ia niste paste si paine alba; mana jos de pe painea integrala”.
  2. O aplicatie care sa ma trezeasca, doar pe mine, cand adorm la copii in camera, in incercarea de ai adormi. Nu. Sotul nu functioneaza. Niciodata.

Momentan cam atat. Daca totusi imi mai vin idei, completez in continuare.

Voi? Ceva idei?

Oricat de diferita este abordarea, cu totii cadem de acord pe un lucru

(Pamflet)

Imediat cum apare bebelusul mult iubit, asteptat si planificat, iti dai seama de cate diferente exista intre tine si restul. Parca dintr-o data cu totii au impresia ca neuronii tai au plecat in concediu, si ai nevoie de directii precise, mereu gratuite, mereu diferite de la om la om, de la casa la casa de la spital la spital, de la profesionist la alt super-mega-profesionist.

Ca este vorba, dupa caz, despre iubitul partener, mama, soacra, gura parcului, a cartierului, sau a intregului mapamond, cu totii vor sa iti spuna imediat cum e mai bine sa faci. Toata lumea are o parere ferma si mereu argumentata despre orice si in special despre un subiect pe care tu credeai ca il clarificasei. Nu. Te inseli. Chiar daca ai consultat medicul farmacist, pediatrul de la vreo 3 spitale, ai mai fost si pe la 2 conferinte si ai citit vreo 7 bloguri si vreo 3 carti pe subiect, parca tot nu iti este clar daca diversificarea se incepe de la 4 sau 6 sau 9 luni. Apoi stai: diversificare sau auto …?

Cu cat trece timpul, cu atat informatia devine mai larg dezbatuta si mai greu de cazut pe o solutie. Se poate intampla ca pana gasesti solutia, copilul sa fi trecut deja la etapa urmatoare. Parca intelegi mai bine barbatul care dezbate de zeci de ori aceeasi faza de meci, pentru un scor prestigios de 0-0.

Dar iata ca astazi am aflat un super hint, prin care poti sa cazi la pace cand vine vorba despre cresterea copilului tau sau orice alta disputa.

Oricat de diferite ar fi opiniile legat de alaptare, dam lapte de vaca sau de migdale, paracetamol sau frunze de patlagina ingusta, invatamant de stat sau privat, cand vorbim copilului despre sex, exista un subiect comun, as putea spune nativ, pe care il bifam cu totii in aria de interes. Va puteti folosi de el cu succes cand apar dispute sau doar vedeti ca focul mocneste. Daca vreti sa evitati ciocnirea si aveti o conexiune la internet, puteti incerca.

O agentie de publicitate din Toronto si-a propus sa gaseasca acel lucru care rezoneaza in toti, oricat de diferiti am fi: fie maicute sau pankisti, vegetarieni sau macelari, posesori de caini sau de pisici, cu totii uram RECLAMELE PROASTE. Iar cand spun reclame proaste, inseamna reclame proaste.

Poate va vine vreo idee impaciuitoare in momentele de criza.

Sursa articol 

Succes