Ciocolata si feminitatea

Scriam un text pentru un proiect foarte drag mie si mi-am dat seama ca amprenta mea se vede pana si in căciuliţele diacriticelor pe care am incetat de ceva sa le mai adaug. Era vorba despre feminitate.

Feminitatea este cea mai profunda forma a identitatii sexului frumos

Daca ne atribuim prea multe roluri in acelasi timp cu singura motivatie “ca trebuie”, ne pierdem si devenim actori care afiseaza mastile invatate si preluate din familie si societate.

In viata oricaruia dintre noi apar si momente in care e nevoie sa fim mai puternice, mai active, mai prezente in activitatea de zi cu zi. Dar daca acel simplu moment dureaza deja de luni sau chiar ani, atunci e posibil sa apara blocaje.

Pe scurt, ne conformam.

Ne atribuim rolul de mama dar si de tata, de bunici, de invatatori, de clovni, de bucatari, de soferi, de lider dar si de angajat docil care se confrunta cu o situatie de criza (tantruuuuum).

As propune sa inlocuim conformisul cu consumerismul. Adica sa introducem un moment dulce ca ciocolata. Si ce sa facem in acel moment? Pai ne autoinvitam macar 5 minute, IN FIECARE ZI, la o gura de cafea sorbita in liniste, ne cumparam un buchet de flori pentru vaza care nu a mai fost folosita de la ziua noastra de nastere, ne plimbam in aerul rece al iernii, sunam cel mai bun prieten-clovn din anturajul apropiat.

In primul rand trebuie sa fie ceva care sa ne activeze latura noastra feminina, adica sensibilitatea.

De prea multe ori ma trezesc fiind prea dura sau transanta. Daca uneori este bine in business, alteori, in familie, este prea mult.

Sursa poza