Cu fiecare minciună, rămânem datori adevărului
Oare atunci când trăim prezentul nefiind prezenți nu se cheamă tot minciuna?
Cu fiecare minciună …
Ei vor atenția și iubirea mea,
Iar mă mint, spunându-mi că sunt un părinte bun, în fapt, sunt unul care vrea să scape ieftin și fentează prezentul.
Altă minciuna, căci …
Mă trezesc înfrântă
Oare ce ascundea tonul ei sarcastic din spatele întrebării tăioase?Oare câți soferi nervoși au promis copilului că vin mai repede astăzi și uite, o .. doamna – să nu-i spună tută – nu vede că ăla din fața ei o lasă să treacă chiar dacă blochează juma’ de intersecție?
Poate doar pentru ca viața e un dar prețios.De ce să o irosim cu griji și probleme?Nu mai bine ne reparăm noi, acceptandu-ne, apoi iubindu-ne? Pe urmă nu ne rămâne decât să “ne lăsăm crescuți” de copii.Ei au ceva-ul ăla al lor de care noi am uitat.Ni-l mai amintim citind, când avem noroc de o carte buna + timp.Însă lângă ei, îl trăim.
… iar dacă îți plac florile sădite pe MameNebune, nu uita să lași un semn – share, like sau comentariu.
Dacă nu, nu.
Pe data viitoare
Articole similare
Lasă un răspuns