De ce refuza, uneori, mamele invitatia ta la nunta?
Nu, nu pentru ca-s nebune sau rautacioase.
Sa ne intelegem. Nu sunt adepta nuntilor. Nici la a mea nu sunt sigura ca as fi venit daca nu era mama acolo la intrare, responsabilul sef cu bifatul: rochia alba, ceva buchet in mana, invitatii, un popa, un restaurant. Cam atat. Cred ca pana si viitorul ginere era discutabil. Dar nu intram in detalii. Mai tarziu va citi si el articolul si nu as vrea sa ii spulber sperantele. Ceea ce pot aduce ca si argument in favoarea mamei, este faptul ca in ochii ei, voi fi mereu de un triliard de ori mai buna decat orice jumatate mi-as fi ales si m-ar fi ales.
Cu toata acestea, vara aceasta am asistat la una. A fost a doua oara cand am luat si copiii cu noi – creata dulce de 5.4 ani si superbul meu blondin de 3.9 ani. Pana anul acesta, am evitat pe cat am putut.
Motivul: totul imi parea un stres. Iar daca eu cred ca va fi un stres, atunci asa va fi. E o teorie care s-a verificat constant.
Cat de complicata poate fi nunta pentru tine ca mireasa, isi imagineaza multi. Sunt aproape sigura ca barbatii inca nu inteleg nimic din stresul dinainte de “the big event”.
Insa ce poate fi aproape la fel de stresant pentru o mama, este o nunta la care e invitata alaturi de copilul ei mititel si drag sau dupa caz, copiii mititei.
Daca barbatii nu reusesc sa inteleaga complet zbaterile viitoarei mirese inainte de petrecere, la fel se intampla si in acest caz. Uneori, mama e pusa la colt si invinuita ca de fapt ea nu vrea sa vina.
Iti spun un secret: ea, saraca, ar vrea sa vina.
Ar fi super mega fericita daca ar participa. Pentru asta ar iesi instantaneu din uniforma de mama-casnica si s-ar deghiza discret intr-o lady. Poate ar iesi si putin la cumparaturi pentru ca sunt mari sanse ca nimic din sifonier sa nu ii mai vina, sau sa nu ii mai placa. Acum spune tu, ce femeie ar refuza un shooping dupa 1, 2 sau poate mai multi ani de abstinenta sportiva in magazine? Si ooof, cate beneficii poate aduce sportul, in special acesta.
Din start va veni pe post de mama, lucru limpede pentru tine, dar usor confuz pentru majoritatea. Performanta maxima ar fi sa poata macar degusta din platourile minunate pe care le-ai ales cu atat de mare grija. Sunt mari sanse ca in poala ei sa stea rodul iubirii atat de dorit si frumos chivernisit, care arata ca scos din cutie. Iti vine sa il mananci, nu alta! Asa-i? Parca ai vrea si tu unul.
O mama care merge la nunta in aceasta situatie, va trebui sa isi aleaga intreaga garderoba in functie de lejeritatea optima, astfel incat sa se poata misca rapid in toate directiile. Decolteurile pica de multe ori. Fustele scurte intra in ecuatie pentru curajoase. Accesorii? Mai bine nu. O rochie sexy pe o mamica, pare de o mie de ori mai sexy cand are copilul mic langa ea. Se apleaca si se ridica de atatea ori, la fel ca in bancurile in care baietii in liceu aruncau pe jos un creion pentru a fi ridicat de colega lui sexy J. Deci rochiile acestea sunt din alt film. Implica un fluturat discret de gene, o privire curioasa peste umar, niste tocuri superbe si incomode care schimba pana si personalitatea in strafundul ADN-ului purtatoarei lui. Cum spuneam: alt film.
Imbracamintea invitatei tale in acest caz? Oricum nu foarte deschisa la culoare, cum am procedat eu la ultimul botez. Rochia mea superba si alba a capatat 2 pete care s-au dus la masina de spalat. Problema a fost ca dupa ce am scos-o din masina, am sesizat ca de fapt era patata in muuuuuulte alte zone. Sunt sigura ca ghicesti de la cine. Sunt sigura ca nu vei ghici cu ce anume a fost patata. Nici eu.
Coafor? Cu siguranta strans si cat mai fix – foarte foarte foarte foarte mult fixativ. Buclele tale vor fi doar invidiate de la distanta. Parul asezat in valuri pe umeri, pare doar un vis frumos de bifat, poate peste inca un an, cand copilul va mai creste.
Nu stiu cum se intampla, dar in majoritatea cazurilor, biserica este fix peste somnul copiilor. Stiu ca tie nu ti se pare o problema majora. “Doar ce mare lucru? Poate si copilul sa sara peste somn o zi. N-o fi foc!” Da poate. Doar ca in acest caz, dupa ora 7 sau in cel mai bun caz, dupa ora 8, nu prea te mai intelegi cu el. Si nu, sala de joaca special amenajata pentru copii, nu este potrivita pentru cei atat de mici. Tot peste 1 an sau poate 2 va fi o solutie in cazul ei.
Ca sa nu spui ca nu ti-am zis, de obicei, parintii se confrunta cu una dintre urmatoarele 2 variante:
Ori copilul e super lipit de mami si nici macar un spaclu nu ar ajuta in procesul de dezlipire.
Ori copilul e super energic si trebuie sa cam stea cu ochii dupa el si sa se asigura ca nu arunca cu boabe de struguri in farfuriile invitatilor tai.
Prin urmare nu prea are cum sa stea de vorba cu tine asa cum o facea in urma cu X ani.
Petrecerea parintelui poate incepe, in cateva cazuri, atunci cand piciul este mititel si adoarme invariabil dupa o anumita ora. Te rog doar, nu ii spune atunci tinerei mame care deja e extenuata si merge la relanti: “Ti-am zis io?!”
Stiu ca nu intelegi cum de tu i-ai oferit frumoasei mame, plina de viata, solutia mult asteptata: “‘coanele Gicuta si Steluta sunt si ele la nunta si abia asteapta sa stea cu copilul in locul tau, atunci cand e nevoie.” Daca mama spune nu, atunci las-o asa. Daca cineva nu isi asuma punctual ajutorul, atunci mai bine abtine-te. Se intampla ca atunci cand copilul este foarte mic, oricum va dori sa stea langa mama-sa, ci nu langa o ruda pe care probabil o vede pentru prima oara.
Daca nunta presupune si deplasarea din localitate, atunci tambalaul este maxim. Jur ca merita filmat pentru momentul popcorn de conectare in familie, de peste cativa ani. Se pot intampla niste momente greu de egalat J.
Nu in ultimul rand, dupa cum spuneam mai sus, daca tot ai lansat invitatia si astepti un raspuns, pregateste-te pentru oricare varianta. Fii deschisa si accepta faptul ca, poate anul acesta, mama nu este suficient “de matura” pentru a veni la nunta cu copilul ei mic mititel si dragalas.
Crede-ma pe cuvant: si-ar fi dorit maxim sa fie alaturi de tine.
Multumesc
Articole similare
Hey! Am fost miresa de curand 🙂 .. ghici ce, m-am bucurat enorm sa vad toata familia langa mine cu tot cu pitici si inteleg stresul din spate foarte bine chiar daca oficial ai spune ca nu am cum 🙂 Dar sincer, sincer, chiar este un moment unde ar trebui sa se faca ‘un efort’. Nu sa fie prezenti copiii de dimineata pana in noapte pentru ca este obositor asta si pentru un adult in cele mai multe cazuri, dar cateva ore cred ca se poate realiza, inclusiv cu rochie si coafura si alte cele. Fiecare parere este personala desigur si fiecare are un alt punct de vedere. Dar in incheiere eu cred sincer, ca merita efortul 🙂
Ps. Am avut un cuplu din Galati cu 4 copiii!!, care au gasit bona pentru 3 dintre ei si au venit la Bucuresti la nunta cu cel mai mic dintre ei de 2 ani si pe la miezul noptii au plecat inapoi la Galati. Deci se poate 🙂
Celalalt exemplu il stii si tu – Nic si Laur.. si stiu ca nu le-a fost deloc usor dar unul dintre cele mai frumoase momente ale serii a fost atunci cand i-am vazut intrand in restaurant 😍
Bravo Nic si Lauuuuuuuur 🙂
Da, foarte bine punctat! Am 2 fete (4 ani si 5 luni/10 luni). Poate doar pentru frate/ sora sa fac efortul, sa-mi intind nervii la maxim si multe altele ca sa merg cu copiii dupa mine. Pentru ca nici eu, nici ele nu s-ar simti prea bine. Cand am putut, au fost lasate acasa cu vreo bunica, dar cand nimeni nu e disponibil si nici nu se pune problema de bona, atunci ori o lasi balta, ori te pregatesti pentru orice nenorocire (vreo 2-3 tinute pentru fiecare fata, plus inca una pt tine, jucarii, trusa medicala, doar deh, ati plecat toti de acasa, sigur se intampla ceva-verificat 100%). Daca vrei sa faci acest efort, atunci restul sa zica nerci ca ai aparut la nunta, mai conteaza ca nu mai vorbiti prea mult dupa?! Si chestia e ca nici macar nu am fete obraznice (:-) doar foarte, foarte energice, care te seaca de orice strop de energie are adultul de langa ei.
Buna Alexandra,
in primul rand vreau sa imi cer scuze pentru raspunsul venit cu ataaaaat de mare si imensa intarziere. (vei afla in curand motivul. Il pregatesc frumos intr-un nou articol pe blog)
In al doilea rand, mai pot adauga doar atat. Am citit titlul articolului, unei tinere mame cu o viata sociala destul de activa. Mi-a spus atat: “pai cum sa refuzi o invitatie la nunta din cauza asta? Nu exista asa ceva! Lasi copilul acasa” :))))
In concluzie, exista foarte multe unghiuri prin care poti privi o situatie, si nu depinde de tocurile pe care le porti :). Important e ce alegi tu si asumarea deciziei
Ooo Doamne ,m am regasit atat de mult in articolul asta!!!!aproape merita o poza cu mine si piticii mei ca in cartile cu ilustrate :)).E adevarat e f dificila o astfel de “ieseala”in 4,culisele sant de a rasu- plansu credeti ma.Dar zic asa:ce mai e usor atunci cand ai 2 copii??
haha. Cunosc atat de bine micile scenete despre care vorbesti 🙂
PS: uita-te te rog si peste ultimul articol postat pe blog. Poate asa reusesc sa imi spal pacatele in fata ta si intelegi de ce nu am apucat sa iti raspund pana acum 🙂