Mamele și protestele din stradă

Am observat foarte multe “mame nebune” la protest.

Sunt foarte pașnice, conferind responsabile, sunt bine îmbrăcate și crezi că urmează să stea acolo, nu glumă. Poartă rucsac în spate probabil cu prânzul și cina copilului, poate și cu cea a tatălui care urmează să i se alăture.

Ce pot să spun? SUNTEM MULTE. Vă respect determinarea doamnelor.

Personal nu am avut până acum curajul să îi duc la miting. Hotnews a anunțat pentru sâmbăta aceasta un marș la care sunt invitați părinții alături de copii. “Am strigat” prezent, dar voi vedea mâine cum se vor desfășura lucrurile în mintea mea. Indiferent dacă aleg să particip cu sau fără ei, le-am explicat cât mai pe înțelesul lor faptele care se petrec acum în România.

Amândoi (4 ani si 9 ani și 3 ani si 2 luni) cunosc povești cu regi care conduc tot felul de țări fermecate, precum și personaje extraordinare. Așadar, scenariul din mintea lor este următorul: conducătorul țării noastre, România, a dat o lege adică o regulă care îl avantajează doar pe el, prin care poate fura nestânjenit de lege, adică de poliție. Noi, mami și tăți precum și prietenii noștri, nu suntem de acord. Prin urmare mergem să ne exprimăm opinia în fața palatului de unde el conduce. Când vor mai creşte puţin voi introduce şi noţiunea de parlament J.

Când se apropie seara, copiii  încep deja cu întrebările: mami cine merge azi, tu sau tati? Tot nu s-a răzgândit?

De asemenea le tot repet faptul că este bine să vorbească atunci când ceva este neclar sau ei nu sunt de acord.

Sunt de părere că indiferent dacă vii sau nu însoțit de copil, lucru care este efectiv la latitudinea părintelui care a decis până acum dacă îl vaccinează sau nu, dacă îl diversifica blw sau clasic, dacă îi dă ciocolată la 11 ani sau mai repede, exemplul părintelui care pleacă de acasă pentru a-și exprima punctul de vedere despre o nedreptate pe care o simte prin toți porii, este esențialmente necesară pentru ca omulețul ăla pe care îl săruți seara la culcare, să crească drept și integru.

De ce particip la proteste?

Pentru că într-adevăr corupția ucide. Exemplul Colectiv e unul strigător la cer și din păcate nu vedem nici acum, la un an de la o astfel de tragedie, vreo mișcare relevantă într-o corectare cu adevărat importantă.

Nici până astăzi nu am înțeles care este sensul clasei 0. Nimeni din sistemul nostru de stat nu face pași vizibili în a corecta o programă care sufocă un copil mic și îi îngreunează un ghiozdan deja plin cu materii aberante, în loc să educe spiritul liber printr-un dialog copil-profesor. Mă gândesc cu groază la momentul în care va trebui să îi dau la școală.

Ies în stradă pentru că m-am săturat să fiu mințită și astfel umilită. 

Iar acum te provoc să iei parte la un exerciţiu scurt de memorie: Când te-ai simţit ultima oară umilit?

Oare când ai stat ultima oară la 4 cozi pentru o simplă ştampilă, sau când ai fost ultima oară cu un copil mic la doctor?

Personal mi s-a întâmplat să fiu consultată verbal pe holurile unui spital bucureștean. Mi se cerea să răspund unor întrebări care ar fi trebuit în mod cert să fie protejate prin confidențialitate. După vreo 3 ore de stat pe acolo, mi-am dat seama că asta e o practică bine înrădăcinată în dogma spitalului. Nu spun că doctorii sau asistenții sunt vinovați. Departe de mine gândul acesta. Mama și mătușa mea sunt asistente medicale de ani de zile, la două mari spitale bucureștene. Problema este, iar ele mi-o confimă de fiecare dată, mereu aceeași: lipsa banilor, prin urmare lipsa personalului, lipsa pregătirii continue, lipsa motivării. Atât în medicină, cât și în învățământ, ar trebui să existe permanent o infuzie de investiții atât în infrastructură cât și în personal. Lipsa oricărei forme de promovare, măcar la nivel mental al angajatului, este o chestiune tabu pe care angajații din sistemul de stat s-au obișnuit deja să o ignore.

Ies în stradă pentru mine și nu pentru copiii mei. Asta este lupta mea, lupta generației mele. Eu acum, împreună cu cei de o seamă cu mine, ne luptăm pentru normalitatea zilelor noastre, care e transpusă prin lupta împotriva corupției crunte.

Sper ca ai noștri copii să aibă țeluri mai frumoase și lupte mai inspiraţionale.

Sursa foto