Mi-aș dori mai mulți oameni ca Mama

mai mulți oameni ca Mama

Din capul locului vă spun, că nu-i cazul să o bănuiți de puteri supranaturale. Mama e și ea om, exact ca tine. Jur. Însă chiar și așa, cred că mai mulți oameni ca Mama ar crește ușor natalitatea și speranța la o viață mai frumoasă în general. Așa că m-am așezat pe dezvoltat problema.

După cum spuneam mai sus, este și ea om. Prin urmare, este și fericita posesoare a unei tolbe doldora cu defecte, exact ca tine și ca mine.

Și așa cum se întâmplă când stai mult timp lângă cineva, așa cum eu am stat lângă ea iar ea lângă mine, ajungi să o cunoști prea bine, pe ea, pe tolbă.

Însă, în același timp, balanța s-a echilibrat natural cu mult mai multe calități, ca în exemplul nostru

Astăzi se strânseseră câteva în mintea-mi. Le-am scris repede pe o foaie și m-am minunat.

Oare cum ar arăta lumea dacă ar fi mai mulți oameni ca Mama?

Oare cum ar fi, dac-ar fi un om ca Mama în spatele fiecărui Pământean?

Așa că am surclasat-o din capul locului în topul omeniei, doar pentru că o cunosc așa cum o fiică își știe mama.

a) Mama nu a plecat niciodată cu adevărat de lângă mine.

Chiar dacă mi-a acordat și spațiu atunci când i-am cerut-o, a revenit la primul scâncet de durere. Pot spune că momentele dificile sunt un liant mai puternic decât momentele frumoase.

Mama nu renunță niciodată la mine sau la fratele meu. Mintea ei este într-o permanentă căutare de soluții oricât de neagră ar fi situația.

Din cauza asta, eu sunt omul care nu a fost niciodată singur.

b) Mama știe să ierte.

Mama nu poate sta supărată pe noi.

Ceva în structura ei cea mai profundă, aceea de nu se vede în nici un laborator, se activează și încearcă să înțeleagă și acel punct de vedere de neînțeles ieri. Un zâmbet ici, o vorbă din colțul ușii unde stă fratele meu, iar ea începe să uite temerile care o aduseseră în pragul disperării cu 24 de ore sau poate chiar cu o săptămână în urmă.

 

c) Am aflat că mama poate trăi cu aer și atât

.. eventual amestecat cu puțină apă, să nu cadă greu la stomac. În rest, cu gura de aer e pregătită de atac, înarmată cu ce are ea mai periculos în arsenalul de femeie … iubirea de mamă.

Mama poate ignora dureri fizice profunde, fără lacrimi, doar activând acest ceva.

M-a vegheat dintr-un scaun incomod, atât când eram mică și sufeream de bolile specific cât și acum când am avut cele două sarcini, foarte dificile amândouă.

(Mame, pregătiți-vă!)

 

d) Mama se poate schimba și se poate adapta ca un cameleon.

Găsește transport atunci când ești nicăieri, găsește medicamente, îmbrăcăminte, mâncare în locuri unde acestea nu par a fi și în principiu, mama găsește soluții și varianta la soluții în aproape orice situație.

 

e) Cel mai important este faptul că mama știe să tacă atunci când e nevoie să tacă. Știe să aștepte. Știe când să izbucnească în lacrimi.

Eu și mama avem un canal central, deschis pe modul empatie. Eu nu știu sa il folosesc mereu. Nu îi pot interpreta întotdeauna semnalele. Ea însă știe tot.

 

Nu mi-e niciodată frică atâta timp cât știu că Mama îmi răspunde la telefon.

Așa că mi-aș dori mai mulți oameni ca Mama, într-o lume din ce în ce mai speriată de un viitor nesigur, încărcat cu soluții fabricate, împachetate în campanii frumoase de marketing și poleite cu staniol ieftin.

Dacă în spatele fiecărui Pământean ar exista un om ca Mama, cred că ar exista mai puțină frică.

Ar domina curajul.

Sursă poză

2 raspunsuri

Urmăritori & Pingbacks

  1. […] Dragă mami, 15 ani și două sarcini mai târziu, sunt în sfârșit de acord cu tine. […]

  2. […] Mama, ca orice mamă, era mereu lângă mine. […]

Lasă un răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *