,

Am și eu un hashtag: #MomenteBuneCuMameNebune

Nu știi ce-i acela #?

Afli imediat.

Nici eu nu știam, până de curând. Ideea era să adaug expresia aceasta, adică #momentebunecumamenebune la toate postările de pe Facebook, cele care nu aveau în spate articol pe blog.

În felul acesta, toate aveau un numitor comun.

Scopul:

Dacă dai search pe pagina de Facebook a Mame Nebune după acesta, le găsești pe toate. Nu te trimit pe blog așa cum se întâmplă în cazul articolelor, așa că ai pe o singură pagină posturi nebune cu Mame Nebune.

Cât de nebun sună treabă aceasta, nu?

Însă există o semiproblemă. Uit mereu să-l adaug.

Presimt că lecitina pe care, la rândul său, uit să o iau are o oarecare implicare. Încă sunt în căutare de soluții la treaba asta. Prin urmare, de multe ori editez postul la câteva ore și adaug și veriga lipsă. Deci pentru cei care până acum nu au observat #momentebunecumamenebune, search pe pagina de Facebook a blogului și poate lăsați și un review/rating.

Mulțumeeeeesc.

Cum vine treaba asta, că acum vă trimit înapoi pe pagina de Facebook a blogului. De obicei este invers.

 

Vezi și Cele mai citit articole pe Mame Nebune, în 2018

… iar dacă îți plac florile sădite pe MameNebune, nu uita să lași un semn – share, like sau comentariu.

Dacă nu, nu.

Pe data viitoare

Sursă poză

Se câștigă din blog?

De ce scriu pe blog? Cum m-am apucat de lucrul acesta?

Care-i treaba cu recomandările care apar din când în când?

Cum aleg produsele care intră în categoria Recomandări?

Iar în final: Se câștigă din blog?

În ultima perioadă, am devenit un mic extraterestru în rândul prietenilor mei, care provin, marea majoritate, din domenii ca vânzări, IT și medicină. Cum era și firesc, m-am gândit că și în rândul cititorilor există întrebări. Așadar, iată, un articol clarificator.

Începutul în ale scrisului

Cu toate că eu am absolvit ASE, domeniul comunicării m-a bătut mereu pe umeri. Prin urmare, ajungeam întotdeauna în departamentele de marketingul sau de PR, indiferent de firma care binevoia sa-mi accepte cererea de angajare.

Mi-a plăcut să caut mesajul potrivit pentru oamenii în fața cărora trebuia să pledez o cauză, chit că era vorba despre un nou produs de lansat sau un nou studiu de cercetare demn de luat în considerare.

Cum făceam asta?

Ascultam mult, apoi puneam întrebări, cercetam detalii, studiam exemple consacrate.

 

Maternitatea a schimbat multe în structura mea de femeie perfecționistă – sunt născută și sub semnul fecioarei, deci prin definiție trebuie să cunosc toate detaliile :).

Blogul a venit organic. Este un cadou făcut de soțul meu, căruia îi mulțumesc cel puțin o data pe luna pentru lucrul acesta. Lucrez deja la o nouă secțiune pe blog, dedicată lui -Tati Nebuni.

În urma giumbușlucurilor făcute aici, am atras lângă mine câțiva bloggeri, care m-au atras în grupuri de bloggeri, așa că iată, blogul a devenit din ce în ce mai vizibil.

Topul BIZ a fost un pas înainte. La doar un an de blogging, MameNebune apărea în Digital Report 2017, care pentru mine însemna ceva pe vremea când activam ca și PR.

Ulterior, și cei de la Qbebe s-au gândit să mă nominalizeze în top 10 părinți blogger glumeți.

Cum aleg produsele despre care scriu ca și recomandare?

Astăzi s-a creat un mic vârtej în jurul blogului și am intrat în legătură cu aceste companii care îmi propun mici proiecte.

Proiectele se cheamă – advertoriale.

Acestea sunt articole descriptive cu privire la un produs sau serviciu. În principiu, analizez informațiile primite și decid dacă este unul care pe mine m-ar mulțumi în vreun fel – dacă mi-ar satisface vreo nevoie. Întotdeauna, produsul trebuie că creeze un avantaj FEMEII DIN FIECARE MAMĂ, ci nu neapărat copilului. Aici se află esența blogului.

Dacă trece acest test, trec și eu la testarea propriu-zisă. De multe ori cer părerea altor consumatori și analizez feedback din mai multe direcți.

Cu alte cuvinte, recomandările sunt personale, ca de la femeie la femeie.

Am scris despre produse cosmetice foarte apreciate în Italia, ajunse pe piața din România.
Am scris despre antreprenoriatul venit ca o mănușă peste concediul de maternitate și produsele bio.
Am recomandat o tabără pentru copii mai mari, după un research aprofundat, în idea – Tabere pentru copii, concedii pentru parinti 🙂

Si totusi, se câștigă din blog?

Se poate câștiga, dar după ani de muncă, în care reușești să construiești o comunitate în jurul unei idei.
Dintr-un blog de un an și jumătate, care abia a învățat să meargă, treaba este imposibilă.
Câștigurile nu pot echivala, spre exemplu, cu un salariu din care se poate întreține o familie cu doi copii. Gândul acesta este departe.

Dar, la fel ca și o florărie sau o librărie, nu am făcut blogul pentru profit, ci din pasiune.

Da. Îmi doresc să ajung “să vând cât mai multe flori”, “să recomand cât mai multe cărți”, până la împrietenirea cu cititorii care-mi trec pragul. Lucrul acesta se creează în timp, iar baza e încrederea reciprocă.

Mă uit constant la cei care comentează, care dau like și share. Mi s-a întâmplat chiar să simt lipsa unor cititori care s-au pierdut la un moment dat.

Cum deja am început să fiu la curent cu noutățile în domeniu, am aflat și de algoritmul facebook, care a diminuat enorm numărul de afișări ale blogurilor, în news-feed-uri. Am simțit.

Scrisul, dincolo de efectul terapeutic pe care-l resimt, este și reconfortant atunci când văd reacția voastră pozitivă. De cea negativă n-am avut parte momentan.

Simt mereu revenirea voastră din nou și din nou.

Lucrul acesta mă face să continuu.

 

… iar dacă îți plac florile sădite pe MameNebune, nu uita să lași un semn – share, like sau comentariu.

Dacă nu, nu.

Pe data viitoare

Mami Next Level – un eveniment pentru femeia din fiecare mama

 

ProBallance + TheUrbanDiva + Mame Nebune =

Mami Next Level

 

Pe 14 mai voi veni cu mare sfiala in fata ta, in calitate de organizator si speaker al acestui eveniment. Cred ca mi-am dorit Mami Next Level din momentul in care blogul acesta a inceput sa prinda contur.

Acum ma uit la calendar si masor distanta pana pe 14 mai, zi dadatoare de ceva palpitatii pentru mine. Daca te hotarasti sa vii sa ma cunosti, sa ne cunosti, noi te asteptam pentru o seara speciala.

Cliseic, nu? Sau poate nu …

Sper sa imi inving emotiile si sa va vorbesc despre ceea ce scriu si aici, pe blog:

Sunt de parere ca echilibrul familiei in general, dupa care tanjim cu mare ardoare noi mamele, sta doar in echilibrul femeii in particular.

Mai cred ca dezvoltarea personala devine astazi mai importanta decat deslusirea oricarui cod de parenting.

In aceasta ordine de idei, voi atinge subiecte despre limite, puterea de a le depasi, piedici mentale, mitul timingului perfect si nu in ultimul rand despre terapia atat de binecuvantata a unui pahar de vin alaturi de prieteni.

Descalcirea meandrelor din mintea si inima noastre stau la baza a orice.

Lifecoaching, psihoterapie, Morning Pages, Yoga, minduflness, toate sunt lucruri care te pot ajuta sa afli mai multe despre cea care ar trebui sa fie focusul universului tau: TU.

Dar cine sunt celilalti doi speakeri de la Mami Next Level?

Ioana Moga – Mama de baieti gemeni. Expert feng shui. Initiatoare a evenimentelor Atelier Feng Shui proballance.ro

 

Ioana Moga va veni cu informatii practice despre feng shui si coloanele destinului, o metoda incredibil de puternica de autocunoastere astfel incat sa te apropii de a intelege cine esti, pentru ce anume esti sprijinita in viata, care sunt posibilele drumuri pentru tine dar si pentru copilul tau si sa ai un sprijin concret in a lua cele mai bune decizii, la momentul potrivit. 

Vei afla chiar la workshop…

  • Cum iti dai seama de dezechilibre si predispozitii legate de sanatate. Asa poti constientiza de ce te supara una sau alta si poti lua masuri din timp
  • Cum iti dai seama de talente si inclinatii artistice si de ce unele hobbyuri sau activitati te atrag atat de mult, fata de altele pe care pur si simplu nu le suporti
  • De ce este important sa alegi un moment potrivit pentru casatorie, nastere, evenimente speciale, interventii chirurgicale, interviuri de angajare sau semnare de contracte. 
  • si altele 🙂

GIA BACIOIU. Mama de fata. Designer. Stylist. Blogger  theurbandiva.com

 

Gia Bacioiu este designer, stilist si blogger. Si-a petrecut copilaria inconjurata de materiale pretioase si s-a jucat de-a croitoria de cand era prea mica sa inteleaga ca acesta ii va fi destinul. A fost designer de rochii de mireasa si de seara timp de aproape 10 ani, pana cand a devenit mamica si a realizat ca viata de designer full-time nu se mai potriveste cu cea de mami full- time :). Experienta acumulata de-a lungul anilor a invatat-o multe, de la croi la materiale, la ce se potriveste si cui, adunand in cei 10 ani cateva mii de cliente consiliate si care au purtat la evenimente importante rochii semnate cu numele ei.  

“Acum sunt designer de accesorii, stilist si blogger iar misiunea mea este de a conferi incredere si de a darui zambete prin tinute bine alese. Cred cu tarie ca increderea in sine se invata, ca fiecare femeie merita sa se simta frumoasa, ca moda te poate ajuta sa te simti increzatoare si clar e mai ieftina decat terapia 🙂  

Iar pe final, va las sa meditati, cu toata raspunderea asumata, la urmatoarele:

 

Evenimentul Mami Next Level ESTE pentru tine daca …

  • Esti mama si simti ca viata alaturi de familie, desi perfecta, te-a acaparat atat de puternic incat nu mai stii cum e sa fii din nou tu;
  • Tanjesti la cateva momente doar pentru tine, iar cand le-ai gasit, nici nu mai stii exact ce sa faci cu ele (somnul nu e o optiune ☺)
  • Esti mama dedicata, femeie ocupata, dornica sa iasa la o seara cu fetele pentru un altfel de décor

Dar mai ales daca …

  • Nici macar nu-ti mai amintesti cand ai iesit ultima oara la un vin cu fetele
  • Simti ca intai trebuie sa faci shooping, pentru ca sifonierul tau, ai impresia ca nu te ajuta.
  • Atunci cand ai gasit imbracamintea, bona si timingul perfect, ti-ai dat seama ca, de data aceasta, prietenele tale au alte planuri
  • Simti ca ceva trebuie schimbat, iar asta incepand chiar de … ieri
  • Simti ca astazi merita sa fii putin egoista si sa nu-ti mai pese ca picaturile copilului, probabil, nu vor fi administrate ca la carte, se va culca tarziu, nu va fi spalat pentru a doua zi la scoala.
  • Azi vrei sa fie despre tine

Evenimentul Mami Next Level NU este pentru tine daca …

  • De la primul rand citit l-ai adaugat pe NU in ganduri. Ai gasit, doar pana acum, mai mult de 7 motive pentru care nu poti participa.
  • Numele evenimentului ti-a atras atentia, dar tu continui SA NEGI (Da! Sa negi!) ca de fapt … de drept … tu ai nevoie de o pauza doar a ta. Tu esti mama. Mamele stau lipite de copii. Punct.
  • … cea mai grea: Nu-ti vei invinge vinovatia de a te putea simti bine, singura, fara juniorii tai preferati. Vezi? Cea mai grea!

 

Pentru inscrieri: Mami Next Level

PS: o buna prietena a Ioanei, a sunat-o pe aceasta spunandu-i urmatoarele:

“Imi place trupul vostru – textul de prezentare al evenimentului. Ai vazut ce gasca sunteti acolo? O nebuna – cine? cine? – o echilibrata si o diva”.

Cum organizeaza doua mame, singure, un super eveniment?

(Si iata si motivul pentru care nu am mai scris eu de ceva vreme pe aici)

Cand spun singure, ma refer la faptul ca nu a existat vreun alt ajutor considerabil din partea vreunui adult binevoitor. Totul a fost pus la punct de 2 capete de mama, lipite scai si de responsabilitatile pe care le cunoasteti foarte bine. Daca mama va citi articolul acesta, poate intelege in sfarsit de ce nu mai spal pe jos decat o data pe saptamana, iar plita din bucatarie, pe care ea o adora, e mereu patata cu ciorba, cafea, sare, … .

In alta ordine de idei, ne-am fi dorit maxim sa fim singure in anumite momente. Dar asta se putea doar daca cei 2 soti responsabili ar fi preluat copiii si i-ar fi dus sa se distreze la un film, la o pizza, sau poate chiar la mare pentru 3 zile. Ideal ar fi fost ca cei 2 sa se si sincronizeze in acest demers si sa ne ofere muuulte ore de lucru, de preferat legate. Mai ales cand termenul limita se strangea frumos ca un colier de perle, prea mic, in jurul gatului, aveam mare nevoie sa fim SINGURE. Da, bine. Vise.

Cele 9 ore (insuficiente) pe care le aveam la dispozitie, pe timpul cat copiii nostri erau la gradi, incercam sa impacam mai toate palierele care ne cereau: casa, masa, proiectul si alte responsabilitati care oricum se aduna. Pare mult, insa nu era deloc.

Am descoperit cu aceasta ocazie faptul ca, niste copii, nu dam nume, ar putea manca pizza si 3 zile la rand ca masa principala. I-am rugat pe baieti sa ne scoata la masa in oras pentru ca acasa bate vantul in frigider. In cazul meu, a acceptat pana si sifonierul golas pentru ca toate rufele erau la calcat, de calcat in zilele mai putin costisitoare ca timp.

Dar cum a inceput totul?  

Iata ca intr-o dimineata tarzie spre foarte tarzie, lejer trecuta de ora 11.30, Gia se prezinta la mine, cu o privire fals calma, dar calma, cu copilul de aproape 5 ani de mana.

Eu: Ce s-a intamplat? E bine copilul?

Ea: Nu a vrut sa stea la gradi. Asa ca am luat-o cu mine.

Trecusem deja peste termenul pe care il stabilisem ca fiind inceputul proiectului nostru, din diverse motive. Deja trebuia sa incepem sa creionam cateva idei si sa fixam niste pasi concreti langa deadline-uri cuviincioase. Urma sa facem primul ei eveniment – evenimentul oficial de lansare.

In ciuda tensiunii evidente, amandoua eram de un calm desavarsit. Deh … mame. Eu incercam sa o conving pe cea mica de faptul ca gradinita e o super optiune pentru intreaga zi (!!!!), iar Gia, resemnata, incerca sa ii gaseasca o activitate potrivita care sa o tina ocupata macar 30 de minute. Ne-am intins mai mult de atat, pentru ca am fost intrerupte de mai multe ori, dar intr-un final, am capatat toate 3 exact ce visam. Cred ca totusi cea mai castigata a fost pustoaica cu ochi migdalati si vocea tanguitoare, care a capatat o zi alaturi de mami cea super ocupata dar extrem de dedicata. Chiar daca Gia credea ca aceea era una dintre cele mai aglomerate zile din cele care se prevesteau pentru urmatoarele saptamani, evident, se insela.

Cum am jucat noi in continuare, printre obstacole fierbinti …

Gia Bacioiu este designer de accesorii pentru femei. Face treaba asta de 3 ani, de cand si-a dat seama ca nu isi doreste sa se reintoarca in atelier, unde fusese designer de rochii de mireasa mai bine de 10 ani. Are o sumedenie de povesti din zona aceasta. Personal, mi se pare o treaba extrem de delicata si, dupa cum i-am marturisit si ei, as include-o pe lista meseriilor pe care nu le-as practica vreodata decat obligata, alaturi de instructor auto si educatoare.

In acest interval de timp, a reusit chiar sa isi creeze propriul brand, sub care a inceput sa comercializeze coliere si cercei in care principalul material folosit este pielea naturala. La ultima colectie, cea care a fost lansata in cadrul evenimentului la care am lucrat impreuna, a adaugat si pietre semipretioase. Ca o mama nebuna, declarata fara drept de apel de catre cealalalta jumatate a mea, aceste pietre mi-au atras atentia, mai ales in ultimul an (este vorba despre mine, da?).

Nu vazusem in viata mea atat de multa piele colorata la un loc, ca in casa Giei, care s-a transformat in atelier de lucru pe parcursul saptamanilor cu pricina. Cum se afla deja la cea de a treia colectie, si-a dat seama ca situatia o cere si m-a chemat in ajutor. Un eveniment oficial de lansare era mai mult decat necesar. Mai toate clientele ii reprosau faptul ca nu se promoveaza suficient, raportat la ceea ce face. De fapt este si laitmotivul pe care l-am tot auzit si in seara evenimentului.

Dupa ce schitele au fost finalizate, Gia a trecut la partea de asortat culori in functie de modele urmarite. Se pare ca o parte dintre nuante le-a pastrat pentru perioade mai calduroase. Oricat de mult m-a incantat pe mine galbenul aproape metalic, de exemplu, acesta a sezut frumos la colt, urmand sa fie bagat in seama mai pe la vara. Abia astept sa vad ce vraji va mai face. Tot potrivea culori curajoase si vorbea inspre mine. Ca si om de comunicare, am incercat mereu sa observ ce se intampla in mintea clientului/ partenerului si sa influentez cat mai putin cand vine vorba de partea proprie de creatie. O sugestie a fost mereu suficienta. Dar recunosc ca mi-a placut foarte tare sa ma aflu in mijlocul procesului de creatie si chiar sa ma simt oleaca importanta.

Am ajutat si eu putin la partea de finisaj, dar pentru alte obiecte decat colectiile. Sincer, partea aceasta de taiat bucatile mari de piele in contur, nu mi s-a parut usoara. Se pare ca exista o tehnica pe care Gia o stapaneste foarte bine. In concluzie, eu raman la meseria mea, pentru ca fac mai multe parale aici decat in designul de accesorii. Dar cred ca procesul in sine, ar relaxa pe oricine, chiar daca rezultatul difera de la mana la mana. Pentru mine chiar a fost la un moment dat, o super activitate alaturi de printesa cea creata (5.6 ani), care a devenit dintr-o data tare mandra pentru ca: “mami, tu faci colierele acestea?” Degeaba am incercat eu sa ii explic faptul ca taiam altceva, ea a ramas cu ideea ca mama ei e o mare creatoare. Pfff. Acum sunt eroul ei.

E tare frumos sa intri in culisele unui atelier si sa simti adrenalina creatoare.

Evident ca nimic nu a lipsit. Am avut printe noi si fetele noastre frumoase si cochete, care sunt si colege de gradinita, si care se pare ca au devenit mai bune prietene. Am avut parte de mai multe mese in oras decat de obicei. Si noi am avut parte de mese pe fast forward, mai ales cand ne trezeam ca-i usor trecut de 3 si nu mancasem nimic toata ziua. Am lucrat cu atat de mult spor si cu atat de multa pasiune, incat pur si simplu, lucrurile s-au legat exact asa cum si-a dorit Gia si cum am sperat eu. Am gasit partenerii potriviti, am facut cateva sedinte foto, pe altele le-am refacut, am refacut de la zero anumite aspecte care nu se mai legau la un moment dat si chiar am luat mult dezbatuta hotarare de a mai amana evenimentul, cu foarte putin timp inainte de a trimite invitatia oficiala.

Emotii. Emotii. Emotii.

Cred ca acela a fost unul dintre momentele cele mai importante. Incepand cu acel moment, s-au legat foarte multe. Am avut alaturi de noi oameni care au crezut in proiect si care ne-au sfatuit drept. Am stiut sa ascultam si sa luam decizii asumate. Intr-un final tot am mai fi avut noi nevoie de timp. Dar la cate idei pe secunda ii vin Giei, cred ca nu mai terminam vreodata, iar colectiile nu mai erau finalizate nici pana la Sfantul Astepta. Noroc’ ca invitatia era data, iar ziua fixata.

Pe intreaga perioada, cea mai mare problema a fost neinduplecatul timp.

Puteam sari peste o masa, puteam scoate rufele din masina de spalat chiar si a doua zi, puteam chiar sa ii pacalesc pe copii cu o masa usoara, dar nu puteam sa pacalesc ora de luat copiii de la gradi. Pe ultima suta, cu telefoanele in mana si lista de bifat in fata, amandoua stateam si vorbeam uneori una peste alta, doar doar sa nu fi uitat ceva de facut in ziua aceea. Ni s-a intamplat sa ne sms-uim noaptea cu idei, sau cu vesti bomba (mai bune sau mai rele) care ne-au obligat sa ne refacem calculele. Ni s-a intamplat sa ne sms-uim si dimineata pentru a mai amana putin intalnirea noastra, din pricini domestice care ardeau: un mop pe jos, o masina de bagat la spalat, de luat o apa si un brocoli de la magazinul din colt. In ultimele 2 zile de pana la eveniment, am ajuns foarte tarziu acasa. Atat de tarziu incat nu am prins nici copii nici sot, in vreo forma treaza. In aceste 2 zile, un pepene rosu a tronat pe masa din bucatarie, desfacut, lipicios, probabil nu prea gustos, judecand dupa proportia in care a fost mancat. Abia dupa ce a trecut data de 10 octombrie, am putut sa il strang. Pana atunci, nimeni nu s-a indurat. Dar nu conteaza. Eu nu mai comentez. Cealalta jumatate mai buna, s-a comportat impecabil si ireprosabil. Nu stiu exact cu ce a imbracat copiii sau ce au mancat. La un moment dat am observat ca buburuza mea creata (5.5 ani) purta o rochie de vara cu volane, necalcata. Eu nu o mai calcasem pentru ca ma gandeam ca nu o va mai purta pana la vara. Ei bine, judecata mea a fost gresita. Noroc ca la gradinita aceasta, fiecare copil e acceptat asa cum este. Si iarasi, norocul meu ca in aceasta familie incercam sa ne acceptam asa cum suntem de imperfecti – nebuni.

Cu aceasta ocazie, as vrea sa incurajez toate mamele care si-au dezvoltat din pasiune, un mic atelier. Conteaza enorm orice activitate creativa, pentru ca te tine pe linia de bine. Este ideal sa poti lucra ceea ce-ti doresti si sa vezi ca rodul muncii tale este apreciat. Chiar daca este o munca de sisif, chiar daca vrei sa renunti de multe ori, mergi mai departe. Si cum se intampla uneori sa citesti fix acel articol chiar cand ai nevoie, sper ca aceste randuri sa ajunga si acolo unde este maxim nevoie de ele, si catre acele mame care doresc sa construiasca.

Se spune ca sinceritatea vis-a-vis de tine e mana cereasca. Poate descoperi care este primul pas pe care trebuie sa il faci in directia care ti s-a creionat deja, poate de un an sau o luna. Fa-l! Stiu ca e greu. Stiiiu. Multe stim asta.

Urmeaza o recompensa: o plimbare in aer liber, o super mega prajitura din bezea, o sedinta de shooping, o jumatate de carte citita chiar daca familia va manca mamaliga cu branza 3 zile la rand. Recompensa e esentiala, pentru ca si tu meriti.

Oare care este pasul numarul 2? Aaaa. Acesta! Super. Fa-l. Recompensa. Vezi mai sus.

De ce sa faci asta? Pentru ca ai atat de multe de oferit lumii intregi ci nu doar celui mai restrans cerc din jurul tau. Curaj. Fa-o pentru tine, pentru ei, pentru noi restul.

Daca vreti sa vedeti colectia Giei Bacioiu, intrati aici: Colectia Urban Nature by SASHaccessories

Gia Bacioiu a realizat si prima colectie de genti din piele naturala. Geanta are 2 super trick-uri:

1. Accesorii detasabile, care permit schimbarea aspectului gentii;

2. Geanta poate fi purtata atat pe umar cat si pe incheietura mainii. Trebuie sa intrati pe link, ca sa intelegeti exact: Colectia My Dream Bag by SASHaccessories

PS: Iata ca in acest context, am inceput sa conduc masina ceva mai mult. Gia chiar a avut curajul sa mearga alaturi de mine. A existat si un mic moment de panica, dar am supravietuit in tumultuosul trafic bucurestean.

Acum trebuie sa finalizez procesul de cautat masina si promit ca revin cu incredere. Inca tremur cand ma asez la volan, inca am ochii mariti cat cepele in toate oglinzile si uneori pe geam, dar e ceva mai bine. Acum chiar ascult muzica in timp ce conduc. Pffff.

 

Colectia My Dream Bag

Colectia My Dream Bag – culori si accesorii

 

Colierul meu preferat din Colectia Urban Nature

 

Rama suport este facuta de Gia si de mine, intr-o seara frumoasa si calda, usor trecuta de 12 noaptea

 

Culori si idei pentru dame urbane care traiesc in jungla cotidiana

 

Detalii

 

Geanta cu accesoriul detasabil

 

barbatii …..

 

Divele

 

Eu alaturi de Ada Chindea/ LaCeaiCuMamici, alaturi de care am organizat anul acesta “Mamici pe Tocuri”

 

Eu alaturi de Mama pe Toc/ Nico

 

Accesorii de pantofi

 

Prietenele Giei

Picture in Picture

Colier din colectia trecuta

Evident caci vinul e nelipsit

Mamici pe Tocuri, editia 4

Nu degeaba evenimentul Mamici pe Tocuri se organizeaza in Saptamana Mondiala a Alaptarii. In fapt, totul este pentu sustinerea acestei normalitati.

Alapteaza Oriunde Oricand

Ada Chindea (stanga) si eu (dreapta)

Ada Chindea il organizeaza deja de 3 editii. Anul acesta, s-a gandit sa coopteze si Mame Nebune de partea ei.

Impreuna am incercat sa strangem laolalta mai multi oameni frumosi, fiecare cu talentul si energia lui.

Spun din tot sufletul un mare bravo tuturor blogger-ilor care au preluat evenimentul si l-au impartasit cititorilor lor. Multumesc de asemenea si mamelor blogger care s-au alaturat campaniei noastre si au participat la sedinta foto alaturi de puii lor pe care ii alaptau: Laura Stil De Mama si Mamica Lui Noah. Vreau neaparat sa o mentionez si pe Miruna Ioani de la Si Blondele Gandesc care era pe punctul de a ni se alatura. Dorinta a existat de ambele parti, dar din pacate astrele nu s-au aliniat iar figura nu ne-a iesit. Prin urmare, iti multumesc Miruna pentru ca ai crezut in idee. Data viitoare despicam destinul si reusim J.

Alapteaza Oriunde Oricand

Fetele de la Fit&Chic Studio care au scos untul din noi, ca doar erau 40 de grade afara. Vreme perfecta pentru fitness pe tocuri

De asemenea am avut o multime de parteneri care au crezut in proiect si ne-au fost alaturi: Bella Romania si NN Asigurari de Viata.

Yves Rocher, Covata cu Maia, Verde pe Paine, Lycetuff Edu Center, Sloop, fetele de la Fit&Chic Studio, Yummy Mummy Beauty Salon si Alina Harabagiu Makeup Artist, Diana Damalan Photography.

Mamele participante la targ: Books Dreamland cu carti Usborne, Luviane Atelier de Parfumerie cu parfumuri dedicate mamelor insarcinate si celor care alapteaza plus accesorii delicate, Amelie un brand de cosmetice bio adus in Romania de draga mea Raluca Rizolu de la Fit &Chic, Mihaela Cosescu, autoarea celor doua carti “Te iubesc orice culoare ai avea” si “Impreuna pana la capatul lumii”.

Alapteaza Oriunde Oricand

Gia Bacioiu (stanga) alaturi de Ana Novic (dreapta)

Ultimul paragraf este despre Fashion Corner, care a fost posibil prin prezenta Anei Novic, Giei Bacioiu si The 5th Element. Dupa mine, in coltul acesta a fost multa magie. Transformarile si zambetele au fost posibile nu doar prin tinutele extravagante alese pe spranceana de cele doua fashion-iste invitate, dar si prin ipostazele in care alegeau sa tina sedinta foto. Orice mama se putea simti o adevarata diva aici. Ana si Gia te transpuneau intr-o alta lume. Pozele din acest colt sunt facute in mare parte de Ana Novic.

In zilele urmatoare voi posta pe pagina de facebook mai multe poze din cadrul evenimentului.

Multumesc

 

Alapteaza oriunde oricand

Ana Novic www.ananovic.ro

Alapteaza Oriunde Oricand

Nico de la Mama pe Toc si Alina Harabagiu, make up artist

Alapteaza Oriunde Oricand

Nu, nu faceam hora ci fitness pe tocuri

Alapteaza Oriunde Oricand

Nicole de la www.mamapetoc.ro, la colt … adica la coltul de fashion

Alapteaza Oriunde Oricand

Lectura, cultura

Alapteaza Oriunde Oricand

Luviane Atelier de Parfumerie si Bijuterie

Alapteaza Oriunde Oricand

Eroii nostri toropiti

Alapteaza Oriunde Oricand

Poza de grup dupa finalul primei parti

Alapteaza Oriunde Oricand

In pauza :))). Shhhh. Nu parati

Alapteaza Oriunde Oricand

Gen: poza de buletin

Alapteaza Oriunde Oricand

Yummy Mummy in actiune

Alapteaza Oriunde Oricand

Ana, pot sa probez si asta? Si asta? Dar asta si asta si asta? Multumesc Ana!

Alapteaza Oriunde Oricand

Metamorfoza: www.laurabucur.ro

Alapteaza Oriunde Oricand

Metamorfoza: www.mamapetoc.ro

Alapteaza Oriunde Oricand

Metamorfoza: www.denisamanica.ro

Agent 007 🙂
www.theurbandiva.ro

Alapteaza Oriunde Oricand

Metamorfoza

Anul acesta, Mamicile pe Tocuri au iesit in strada. Multumesc Andrei/ www.promobicicleta.ro

Alapteaza Oriunde Oricand

Oare cin’sa fie aici?

Iar acum toata lumea sa spuna: 

Alapteaza Oriunde Oricand

Mamici pe Tocuuuuuuuuuuuri

 

Prindem aripi impreuna? Primul alaptat in public

Articol care face parte din seria – Mamici pe Tocuri, Alapteaza Oriunde Oricand

In urma cu 2 articole povesteam despre primul alaptat cu primul meu copil – creata cea dulce, care acum are 5,3 ani. Experienta mea a fost de departe una plina de peripetii, ingradita de tipare medicale si sociale, care nu m-au ajutat. Din contra. Prindem aripi impreuna? (primul alaptat)

Primul alaptat in public, iarasi, este o experienta pe care cred ca merita sa o relatez in cadrul acestui grup de articole care fac parte dintr-o campanie foarte frumoasa: Alapteaza Oriunde Oricand are nevoie strumful, pe care am initiat-o alaturi de Ada Chindea, LaCeaiCuMamici.

Trecusem deja de primele hopuri. Copila perfecta care se obisnuise cu lumea putin nebuna in care aparuse, isi ceruse drepturile si castigase: mama pe care singura o alesese – O ALAPTA, chiar si cand nu vroia.

Acum ca noua mama se mai linistise, iata ca tatal copilului vru si el sa vada o atmosfera mai relaxata in sanul familiei. Prin urmare venea cu propuneri indecente, adica indraznete. Toti neuronii mei trecusera prin scurtcircuit abrupt, iar acum urma altul.

Alapteaza Oriunde Oricand, Mamici pe Tocuri

Alapteaza Oriunde Oricand, Mamici pe Tocuri

El: hai sa iesim si noi in oras.

PANICA. Adica unde? Cu cine lasam copilul? Adica stai, il luam cu noi! Dar cum il alaptez? Staaai! Nu pot sa beau vin! De ce sa mai ies?! Nu mai bine asteptam noi pana pe la un an, poate un an jumate si iesim apoi? Dar stai din nou! Daca intre timp raman iarasi insarcinata (cum de altfel s-a si intamplat)? Atunci o sa asteptam vreo 3 ani (adica 5, dar eu inca nu stiam asta).

Cred ca stiti cu toatele furtuna de ganduri care te inunda uneori, aceea fara virgula, logica si bun simt.

Viitoarea creata avea deja spre 3 luni. Da. Suficient. Dupa lungi dezbateri, am ales un restaurant select, in care nu intrasem in viata mea si-n care nu credeam, pe vremea aceea, ca voi intra prea curand. Restaurantul era unul foarte bun, cu personal si practic servicii impecabile, aproape de un parc, just in case, cu locuri de parcare exact la botul portii. De ce ma interesa atat de tare unde parcam masina? Foarte simplu – in cazul in care copilul decidea ca ii este foame, eu urma sa ma duc cu el in parcare, in masina, sa il alaptez. Era pentru prima oara cand constientizam ca puteam SA MA DEZBRAC FRATILOR, in fata altor oameni!! IMBRACATI! Adica daca erau si barbati pe acolo?! Pana si femeile puteau fi pudibonde si puteau privi urat gestul meu de dezmierd adresat pruncului proaspat nascut.

Mi-am facut o sumedenie de scenarii. Jur. Dupa episodul ala, cred ca as fi foarte priceputa pe post de regizor in filmul Misiune Imposibila. Omul meu se minuna la cata imaginatie crescuse din mine in cateva luni, si ne cunosteam din liceu. Dar a fost foarte rezervat si mi-a raspuns in mod practic la toate intrebarile. In final, ma pregatisem cu imbracaminte speciala pentru alaptat, dar nu eram sigura ca voi purcede in directia aceea. Tot mai frumos era in parcare in masina mea.

Iar acum sa trecem la fapte.

Deci m-a convins ca Restaurantul X e locul potrivit pentru o seara linistita in doi, adica in trei.

Alapteaza Oriunde Oricand, Mamici pe Tocuri

Alapteaza Oriunde Oricand, Mamici pe Tocuri

Ne-am asezat la o masa pe terasa, chiar daca era un frig crancen. Ma gandeam ca cine poate sta pe frigul ala afara?! Asa pot si eu sa imi fac curaj sa alaptez linistita. De un chelner o sa reunsesc sa ma feresc. Uite ca sortii nu au tinut cu mine. Pe terasa era o gramada de lume. Na ca asta nu era in calculele mele. Deja eram stresata. Urmaream atenta pasii de la masa unde ne asezaseram pana la usa si pana la masina. In acest select restaurant, in care nu-mi aduc aminte nici macar ce am mancat, oricate eforturi as face, ma simteam ca-n jungla. Jungla era construita de fapt doar in mintea mea. Lumea din jur nici nu se sinchisea de mine si de copilul meu din carucior.

Iata ca una dintre lectiile cele mai valoroase din viata de mamica de pana atunci, abia urma sa-mi fie data. La o masa putin mai indepartata de noi, era asezat un frumos cuplu: ea o blonda superba, aranjata dupa ultima moda din cap pana in picioare, cu o tableta in mana (fara judecati!). El – un barbat cu un telefon in mana. Nu-mi aduc aminte mare lucru despre el. Atentia mea era pironita asupra superbei blonde care avea in stanga un carucior pe care il botezasem eu, dupa model – nava spatiala. Pana atunci nu vazusem un carucior atat de futurist. Si ma uitam eu cu atentie maxima la ea, si o observam cat de aranjata era si cat de natural se imbinase cu flora si societatea din jur. Iar io. Praf! Baie si un creion negru la ochi. Unghii? Par? Imbracaminte? Bine ca erau. Atat parul cat si unghiile, ma gandeam io, tocmai bine aveau si ele timp sa se regenereze cat urma sa nu le mai bag in seama cu oja, spuma sau fixativ. Superba blonda era de alta parere.

La un moment dat, soc si groaza. Nava spatiala incepe sa se miste. Opa. Deja facusem ochii mari. Ia sa vedem noi ce se va intampla in acest cuplu zguduit de odorul mult iubit. Curiozitatea mea era maxima. Ma uitam cu mare nerusinare. Mami isi ia frumos copilul din carucior si il “ataseaza” in dreptul pieptului. Discretie maxima. Problema era ca discretia era atat de mare incat incepusem sa intru la banuieli. Ce face ea acolo? Ma indrept catre jumatatea mea:

Eu: uita-te te rog la blonda si spune-mi ce face? Copilul nu mai plange! Ce ii face???

El: probabil il alapteaza.

Eu, socata dupa care suspicioasa: Dar nu se vede nimic. E imposibil! Uita-te din nou. Cu atentie de data asta!!!

El: iubita mea, alapteaza.

Eu: Pe cine???? Nu se vede nimic. Mai uita-te o data. Vezi ceva?

El: NU.

Tineti cont ca era frig rau afara, prin urmare toata lumea era cu parpalacul gros. La un moment dat, chelnerul se duce si el “cu treaba” la masa respectiva. Eu eram deja alba la fata, probabil empatizand cu sarmana mama aranjata si mult mai deschisa la minte decat mine. Evident. Inca nu-mi iesisem din soc, cand ce sa vezi: caruciorul nostru incepe si el sa se zdruncine de nerabdare.

Aoleu, adica toate scenariile mele de James Bond s-au dus pe apa sambetei? Pai ce fac acum? ALAPTEZ IN RESTAURANT? … Maica Precista, uite ca ma gandesc si la asta!

Alapteaza Oriunde Oricand, Mamici pe Tocuri

Alapteaza Oriunde Oricand, Mamici pe Tocuri

Doar gandul ca o parte din pielea sanului ar putea fi expusa, ma facea sa rosesc pana in varful nasului si globilor oculari. Si ca sa fie treaba treaba, iata ca in spatele nostru se hotaraste sa apara lotul national si international, masculin, la un loc, la sah sau carling. Sau poate erau doar niste insi, saracii, iesiti de la serviciu care venisera si ei sa sarbatoreasca ceva lipsit de insemnatate pentru mine. Ce era insa plin pana la refuz de insemnatate pentru mine, era faptul ca un grup de barbati se asezasera fix la masa din spatele meu. Fuck! Ma uit la barbat, ma uit la copil. Copilul plangea, barbatul ma indemna sa procedez si eu ca superba blonda care intre timp plecase. “Bine, dar ea nu a avut lotul national masculin in spate, pentru sustinere!” Imi fac curaj de unde nu aveam si mufez si eu copilul agitat la san. In momentul ala, tot grupul de barbati se hotaraste sa schimbe masa. Dintr-o data, cred ca si laptele meu ajunsese la punctul de fierbere si incepuse sa se evapore de la cat imi crescuse tensiunea. Atunci s-a produs un soc si mai mare: un chelner s-a interpus fix intre cele doua mese si a indrumat cu o eleganta maxima grupul de barbati, catre o alta masa ceva mai indepartata de noi. Tensiunea mea incepuse sa scada. Adrenalina se potolise. Restaurantul trecuse testul. Jos palaria.

O facusem si p’asta. Alaptasem in public pentru prima oara.

Sentimentul de nuditate, de expunere in fata unor straini care ar putea simti repulsie, s-a transformat usor’usor in ce ar fi trebuit sa fie de la bun inceput – conexiunea cu copilul.

Deci primul alaptat in public, pentru mine, a fost unul cu multe suisuri si coborasuri emotionale, plus 2 kilograme mai putin. Ieeee. Dar eu sunt de fel, destul de exploziva. Cu toate acestea, sunt sigura ca pentru multe mame, exista o sumedenie de retineri cand vine vorba despre alaptatul in public pentru prima oara.

Multumesc

#MamiciPeTocuri

Sursa poze: 

https://ro.pinterest.com/pin/1266706123275401/

https://ro.pinterest.com/pin/1266706126202808/

https://ro.pinterest.com/pin/313774299014913145/

https://ro.pinterest.com/pin/524387950336707190/

Prindem aripi impreuna? (partea 1)

Articol care face parte din seria – Mamici pe Tocuri, Alapteaza Oriunde Oricand

Saptamana alaptarii, de 25 de ani sarbatorita in intreaga lume

In 2011 rata alaptarii exclusive in Romania, in primele 6 luni ale bebelusului, era de doar 12.6%. In 2016 insa, rata creste pana la 29.8%.

Un lucru iarasi foarte important si vizibil imbucurator este faptul ca si rata de alaptare din prima luna de viata a bebelusului a crescut uimitor: in 2011 era de 31%, iar in 2016 ajunge 80%.

Lucrul acesta inseamna in primul rand faptul ca tot mai multe mame si viitoare mame sunt deschise catre alaptare si incep sa se informeze din timp.

Pe langa informare, un alt factor important este sustinerea de care se bucura atat in sanul familiei cat si al societatii in care cu siguranta isi va dori copilul integrat.

WABA – World Alliance of Breastfeeding Action, care lucreaza impreuna cu OMS si UNICEF pentru promovarea alaptatului la san, au inventat (daca-mi permiteti termenul J) Saptamana Mondiala a Alaptarii. Aceasta se sarbatoreste in intreaga lume de 25 de ani, in perioada 1-7 august.

In fiecare an este ales un mesaj de sustinere. Anul 2017 este despre lucrul in echipa, sau cum au spus ei working together for the common good.

Anul acesta #WBW2017 indeamna organizatorii care se implica in promovarea mesajului, sa coalizeze cat mai multe entitati din intreaga societate intru sprijinirea alaptarii: puterea politica, atentie in media, participarea celor tineri si altele.

Mame Nebune alaturi de La Ceai Cu Mamici a indraznit sa isi consolideze efortul in aceasta directie. Speram ca suntem pe drumul cel bun.

Multumim mult pentu sustinere.

Urmariti in continuare #MamiciPeTocuri. Mamici pe Tocuri si Alapteaza Oriunde Oricand

Surse:

Studiul SAMAS 2016

Rata alaptarii exclusive in Romania 2011

http://worldbreastfeedingweek.org/downloads.shtml 

#MămiciPeTocuri susţine mesajul Alăptează Oriunde Oricând

Update 2 August 2017

In luna iulie, cu o luna inainte de celebrarea Saptamanii Mondiale a Alaptarii, am initiat alaturi de Ada Chindea (Ceai cu Mamici) o campanie sociala de marketing care sustine Alaptarea Oriunde si Oricand are nevoie bebelusul. Campania promovata pe retelele de socializare a folosit 4 vizualuri puternice si indraznete pe care le stiti deja: mame care alapteaza in parc, la coafor, si chiar in Muzeul National de Arta al Romaniei si in tramvai. Mesajul central: “Alapteaza Oriunde Oricand” #mamicipetocuri.

Nu mai este niciun secret faptul ca actiunea este premergatoare evenimentului de sustinere a alaptarii, Mamici pe Tocuri, aflat anul acesta la cea de a 4-a editie. Va asteptam cu dragi :). 

 

Eram femeie. Dintr-o dată, brusc, m-am trezit mamă. Dintr-o dată, totul a căpătat un alt contur. Am uitat tot ce m-a învăţat societatea, familia, tot ce am dedus de la prietenii mei pe care îi consider ca şi familia mea (pe cei 3-4 care mi-au oferit o mare îmbrăţişare; încă o fac). Pentru o vreme am uitat şi faptul că am prieteni. Ei au uitat de mine sau poate doar mi-au respectat lacrimile de crocodil care nu mai podideau.

La prima sarcină am avut multe peripeţii. Privind azi, observ că de fapt prima sarcină trebuia să fie resimţită într-o manieră mult mai NATURALǍ.

Totul ar fi putut fi evitat prin 2 lucruri importante:

  1. O informare focusată pe sarcină şi pe natura femeii care devine mamă;
  2. Creşterea încrederii în mine, în corpul meu prin dezvoltarea instinctului. Naşterea este un proces care încă sperie multe femei. Între noi fie vorba, şi doctorii sunt speriaţi. Probabil din cauza aceasta propun de multe ori operaţia de cezariană :).

Alăptează ORIUNDE ORICÂND, este o campanie socială care susţine mesajul principal din cadrul Săptămânii Mondiale a Alăptării, care se va desfăşura în perioada 1-7 August. Scopul central este creşterea notorietăţii pozitive a alăptării, sprijinirea mamelor aflate la început de drum şi mai ales evidenţierea frumuseţii, atât a alăptării cât şi a mamelor care alăptează.

Dacă alăptezi, dacă nu alăptezi dar ţi-ai fi dorit, dacă ai prietene care au nevoie de informaţii în această zonă şi nu în ultimul rând, dacă doreşti să susţii alăptatul, acum ai ocazia.

Este simplu: urmăreşte #MămiciPeTocuri şi susţine campania prin share sau like.

Conceptul #MămiciPeTocuri este creat de 4 ediţii încoace de către Ada Chindea, pe care o puteti citi pe CeaiCuMămici.

Multumim pe aceasta cale celor de la Muzeul National de Arta al Romaniei pentru ca a acceptat sa sustina campania noastra si ne-a permis sa facem una dintre poze in cadrul muzeului.

Model folosit la MNAR – Ada Chindea 🙂